Neculai Mitrea, zis Șacalu’, este bărbatul acuzat că a omorât două femei în Constanța, în vara anului 2024. Un caz controversat, care a șocat întreaga comunitate. Pe unul dintre cadavre l-a ținut în casă, alături de copiii minori ai concubinei sale, Elena Radu, implicată și ea în faptele bărbatului, dar și de fiul ei cel mare, în vârstă de 15 ani. Așa cum spuneam în edițiile trecute, Focus Press a intrat în posesia rechizitoriului, astfel ieșind la iveală mai multe detalii. Primul articol din seria dezvăluirilor îl puteți citi AICI. Acum, vom aduce în atenția opiniei publice cât de relaxat a fost individul la audieri și cum a încercat să negocieze cu procurorii.
În cursul urmăririi penale, inculpatul Neculai Mitrea a solicitat să fie audiat. Cu toate acestea, el a refuzat să facă declarații în legătură cu faptele reținute în sarcina sa, arătând doar că deține informații despre infracțiuni grave (omor, trafic de droguri etc.), dar că este de acord să le furnizeze organelor de urmărire penală doar dacă inculpata Elena Radu ar beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă.
Această audiere a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio-video:
Conversațiile:
„Procuror: Te ascult.
MN (Ș): Am mai multe lucruri de declarat.
Procuror: Ce ai de declarat?
MN (Ș): Dar… Prima dată, ce beneficiu am? Voiam sa întreb și eu…
Procuror: În principiu, dacă vorbim de infracțiuni grave, beneficiezi de reducerea cu jumătate a executării unei pedepse.
MN (Ș): Lăsați-o încolo de pedeapsă, că pedeapsa tot acolo se duce.
Procuror: Păi și ce beneficiu vrei, la ce te gândești?
MN (Ș): Vreau să fie în schimbul informațiilor pe care vi le dau… Nu sunt piste false, altfel de… sau minciuni sau mă rog…
Procuror: Așa…
MN (Ș): Ori o eliberați, ori dacă nu… să i se reducă pedeapsa
Procuror: Nu se poate
MN (Ș): Să i se reducă pedeapsa?
Procuror: Nu se poate
MN (Ș): Atunci nu pot să dau nicio declarație
Procuror: Am înțeles… dar tot ceea ce spui…
MN (Ș): Dar conform articolului 16, se poate?
Procuror: Tu beneficiezi de reducerea aia. Nu ea, nu.
MN (Ș): Și ea, dacă face ea, dacă ea aduce… amănunte, vă dați seama… tot din partea mea că acuma…
Procuror: Depinde cu privire la ce.
MN (Ș): Cu privire la… la multe fapte.
Procuror: Conducere fără permis, sau ce?
MN (Ș): Dă-le dracu de conducere fără permis, nu e vorba de conducere fără permis, vorbim de ceva mult mai grav.
Procuror: Păi zi-mi despre ce e vorba.
MN (Ș): De omoruri, crime… și vorbesc de cri-me, la plural!
Procuror: Dacă ea dă piste bune, da, beneficiază.
MN (Ș): Pistele le primește de la mine, clar, și o să fie bune.
Procuror: Nu mă interesează de unde le primește.
MN (Ș): Dacă o să fie bune, beneficiază sau nu?
Procuror: Nu decid eu asta.
MN (Ș): Conform unui acord. Din câte m-am interesat eu, un acord, fiind semnat probabil de către dumneavoastră, de domnul avocat și ea însăși…
Procuror: Da.
(…)
Procuror: Deci la acest moment nu doresc să dau declarații, dețin informații despre infracțiuni de omor.
MN (Ș): Droguri dacă vreți, vă interesează…
Procuror: Și trafic de droguri.
MN (Ș): Proxenetismuri, proxenetismun, man, cum se pronunță.
Avocat: Gândește-te că toate problemele astea trebuiesc…
MN (Ș): Dovedite. M-am gândit.
Avocat: O să se facă o cercetare.
MN (Ș): Clar.
Avocat: E de durată.
MN (Ș): Cam cât? Așa, cu aproximație, plus, minus.
Avocat: Trebuie să se facă o cercetare, nu ne jucăm, tu faci niște… aduci niște informații, da?
MN (Ș): Da.
Avocat: Sunt anchete care o să se desfășoare în paralel.
MN (Ș): Bun, și eu dacă trimit punct ochit, punct lovit? Ce anchetare se mai poate face? Ce anchetă mai necesită, de fapt?
Avocat: Eu de asta ți-am zis, păstrează și pentru ea, dar păstrează și pentru tine.
MN (Ș): Sunt destule de păstrat și pentru mine, și pentru ea, și pentru alții. (n.r. – râde).
(…)
Procuror: Și mai e o problemă. Cum o să comunici tu cu RE?
Avocat: Exact.
MN (Ș): Păi cu acordul dumneavoastră, bineînțeles.
Procuror: Nu o să ai niciun moment de stat cu ea.
MN (Ș): Nu, nu, nu, dacă îmi permiteți, îi pot face un bilețel, cu acordul dumneavoastră, cât și al domnului comandant, cât și al domnului avocat. I-l trimit, ea scrie detaliile de pe bilețel, dar bilețelul să ajungă la ea.
Procuror: Ok.
MN (Ș): Adică, dacă se poate, vizeta să fie deschisă, eu i-am aruncat bilețelul în cameră, nu iau legătura, nu vorbesc, nu, nu, absolut nimic.
Procuror: Ok.
MN (Ș): Da? Dar asta o să se întâmple… Vă spun și când, cred, joi. Da, joi, joi sau vineri.
Procuror: Bine.
MN (Ș): Adică să nu mă scoateți mâine că…
Procuror: Am înțeles. Da. Bine.
MN (Ș): Ea o să trimită… sau, sau dacă vreți și sunteți de acord și îmi permiteți, formulez eu plângerea, nu…?
Procuror: Mhm.
MN (Ș): …denunțul cu datele ei și le trimit…
Procuror: Asta nu se poate.
MN (Ș): Am întrebat…sau dacă o formulez eu și i-o dau ei, cu detalii… sau nu, fără detalii, și după ce semnează, cu acordul dumneavoastră, un alt bilețel și unde vor fi scrise și detaliile.
Procuror: Da, nu e vorba de niciun acord, sunt obligații, adică tocmeli, și eu și instanța e obligată să reducă pedeapsa pe asemenea declarații. E lege.
MN (Ș): Da, știu, știu, dar eu cunosc cazuri în care s-au mai făcut «acorduri» din astea verbale între ghilimele să spun așa și nu au beneficiat…
Procuror: Nu, este exclus, obligatoriu, îi rețin… îi schimb încadrarea juridică… se reține articolul 19 din legea cu protecția martorilor. Se schimbă încadrarea juridică, o reaudiez, fac proces-verbal cu avocata ei.
(…)
MN (Ș): Poate vă stârnește un pic de zâmbet în colțul gurii așa (n.r. – râde)
Procuror: Ce?
MN (Ș): Dacă fac un denunț cu mine și spun că eu sunt autorul, beneficiez și eu (n.r. – râde) de reducerea asta de pedeapsă? (n.r. – râde)
Avocat: Îmi place că ești glumeț.
Procuror: Da, nu știu, dacă îi dai pe alții…
MN (Ș): Păi îi dau pe alții? Și eu dau fapta, zic… (n.r. – râde)
Procuror: Aham.
MN (Ș): Păi eu dau fapta, zic… (n.r. – râde) Atunci dau fapta pe alt om (n.r. – râde)
Procuror: RE te-a dat pe tine în primire și beneficiază de reducere, asta e bine, știi?
MN (Ș): Așa și eu dau pe alții.
Avocat: Tu n-ai cum să te dai pe tine.
MN (Ș): Nu merge, nu mă ajută, nu? (n.r. – râde)
Procuror: Nu, dar să știi că ajută.
Avocat: Te ajută, eu de asta îți zic.
MN (Ș): Normal că mă ajută, cu 19-le ăla. (n.r. – râde)
Procuror: Da, faci diferența între pușcăria pe viață și 25 de ani, de exemplu.
MN (Ș): Păi da, dacă îmi dați voie, sincer să fiu…
Avocat: Păi nu ai fost sincer până acuma?
MN (Ș): Banu, nu,am fost (n.r. – râde)
Avocat: A, ok, eu ți-am zis, nu mă minți pe mine, te minți pe tine.
MN (Ș): Eu îmi asum. Sincer să fiu cu dumneavoastră, mai mult prefer detenția pe viață decât 25 de ani.
Procuror: De ce?
MN (Ș): Pentru că am ocazia la 20 (n.r. – ani) să ies garantat, îmi dă comisia de eliberare și maxim, maxim, să mai primesc o amânare, cel mult două amânări.
Procuror: Ai auzit de vreun viețaș care să se elibereze?
Avocat: Pintilie.
MN (Ș): Da, Csampar, Marius Csampar, poftiți, 18 ani de pușcărie, a avut MSV, a avut sentința pe viață.
Avocat: Horațiu Pintilie.
MN (Ș): Pe Marius Csampar îl cunoaște o țară întreagă, pe Puiu Mesevistu, nu știu dacă ați auzit de el, renumit, șase crime, sadism, crăpa căpățâna și mânca creierii victimei, s-a eliberat după 17 ani de pușcărie.
(…)
MN (Ș): Așa, în legătură cu Ș…, e unu căruia îi spune porecla Ș…, nu știu numele de familie, nu știu niciun nume de-al lui. Bun, a fost omorât și băgat în celofan și folie de aluminiu, ascuns într-o groapă, unde groapa e făcută de drogați pentru a se injecta, pentru… și eu știu unde se află.
Procuror: Am înțeles
MN (Ș): Și mortu` și groapa.
Avocat: Știi cine?
MN (Ș): Da, 100%, garantat știu cine e.
Procuror: Ok, când s-a întâmplat, când a murit Ș…?
MN (Ș): Sunt cred că vreo două luni, dacă nu mă înșel, înainte să fiu arestat.
Procuror: A, e bine.
MN (Ș): Cu două luni înainte să fiu arestat.
Procuror: În zona Constanța?
MN (Ș): În zona Năvodarului.
Procuror: În vara anului acesta.
MN (Ș): Da.
Procuror: Deci ar trebui să fie tot pe acolo, asta dacă nu îmi dai un omor de acum cinci ani.
MN (Ș): Da, clar, vreți să vă dau și de acum cinci ani? Vă dau. (n.r. – râde)
Procuror: Am înțeles.
Avocat: Aveți grijă ce vă doriți.
MN (Ș): Rugăciunile, știți cum e, cere și ți se va da. (…râde…)
Procuror: Bine dragă, mai gândește-te“.
În cursul urmăririi penale, organele de urmărire penală au interceptat corespondența scrisă purtată între inculpații Neculai Mitrea și Elena Radu.
Într-una dintre aceste scrisori, el i-a comunicat inculpatei că are un plan pentru a se sustrage amândoi răspunderii penale care urma să fie plasată, conform acestui plan, exclusiv în sarcina inculpatului minor R.E.I.
Liliana BELCIUG
Citește și: