Cazinoul din Constanţa, această frumoasă clădire la care de regulă ne referim ca fiind „emblematică pentru oraşul nostru”, aproape că a murit sub ochii noştri. Campanie după campanie, s-au grăbit să-l „salveze” aproape toţi candidaţii: şi Chiru, dacă vă aduceţi aminte. Acum, PNL şi Făgădău îşi fac titlu de glorie din salvarea clădirii. Am aflat cu amuzament că vine premierul la Constanţa, alături de ministrul Dezvoltării, să vadă cum decurg lucrările de retaurare. Ştiţi, ministerul Dezvoltării e cel care, prin Compania Naţională de Investiţii, dă banii pentru Cazino.
Anunţul guvernanţilor a „născut”, la scurt timp, un comunicat al Primăriei Constanţa despre stadiul lucrărilor. Nu-i aşa că e simpatică politica? Sper că nu credeţi că avem de-a face cu un comunicat ca celelalte ale primăriei despre Cazino, livrat „din întâmplare” fix cu o zi înainte de venirea ministrului. Să nu uităm că, data trecută, când liberalii au venit să facă declaraţii despre Cazinou, şi Făgădău s-a dus la clădire pentru a vorbi despre acelaşi lucru. Două conferinţe diferite în aceeaşi zi, în acelaşi loc. La asta mă gâdeam când am scris, mai sus: „am aflat cu amuzament”.
Iar acum să revin la clădirea care aproape că a murit sub ochii noştri. Îmi amintesc şedinţele de Consiliu Local care se desfăşurau la Cazinou, cu Radu Mazăre primar, cu Tudorel Chesoi – unul dintre consilierii locali de la acea vreme, care acum vrea să candideze la primărie. Îmi amintesc şi primul meu interviu serios pe politic: a fost cu Vadim şi s-a desfăşurat pe terasa Cazinoului. Se puteau servi acolo cafele, apă, sucuri. Cazinoul era încă o splendoare. Pe ici-pe colo începuse să se vadă degradarea (clădirii, că în rest nici nu mai comentez!). Erau acolo o grămadă de oameni care au văzut asta. Inclsuiv eu am văzut, dar presupun că eram prea preocupată de spectacolul pe care Mazăre îl făcea la fiecare şedinţă de consiliu. Ştiţi cum erau şedinţele? Votau toţi orice. Din când în când, câte un consilier comenta, se ridica în picioare şi spunea că are şi el idei, că ceva nu e bine – bla, bla. Vedeam apoi, în pauza şedinţei, cum se ducea Mazăre pe celebra terasă cu acel consilier. La următoarea şedinţă era linişte din nou.
Ce făceau constănţenii în timpul ăsta? Ce făceau consilierii de atunci? Ca şi mine, nu aveau cum să vadă că se distruge Cazinoul, pentru că Mazăre, chiar şi când nu dorea asta, le distrăgea atenţia. Pe constănţenii de rând îi „păcălea” cu declaraţii, cu ieşirile „colorate”, iar despre consilieri nu pot să spun decât atât: priviţi cu atenţie Mamaia, uitaţi-vă la terasele din Mamaia… A urmat episodul investitorilor cu care până la urmă Mazăre nu s-a înţeles să preia clădirea şi să o consolideze.
Următorii ani au fost un ping-pong între administraţia locală şi guvernanţi – vă mai aduceţi aminte şi de Udrea? Toţi au spus că repară clădirea şi nu mă îndoiesc de faptul că ei chiar şi-au dorit asta, pentru capital de imagine. În cazul lui Mazăre, cred că a vrut să facă şi bani.
Toate astea au fost, punem punct şi ajungem în prezent: se face ce trebuie pentru Cazino. Cine ar trebui să-şi adjudece laurii? Nimeni! Pentru că e vorba de normalitate: se repară o clădire emblematică, istorică. Dar în România facem campanie electorală cu testere pentru COVID, cu banii pe care ni-i dă Uniunea Europeană, cu reparaţia (!!!) unei clădiri. Profit şi eu acum, că e campanie: vedeţi că la CNI mai aveţi o clădire „în curs” de licitaţie pentru studiul de fezabilitate: Sinagoga. Dacă nu se grăbesc lucrurile, se dărâmă. Dar probabil că nu e subiect de campanie – am văzut opiniile anumitor cetăţeni, pe care îi citez: “Să şi-o repare evreii!”. Ăsta să fie motivul pentru care nu e subiect/ urgenţă de campanie?
Alexandra CUCU
Interesant, bine și pe scurt! Doar că nu citește cine trebuie. Si dacă ar citi, și ce dacă!