Unul dintre cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din Constanța, celebrul covor oriental din Moscheea Carol I, nu poate fi trimis în Turcia pentru restaurare, deși reprezentanții Muftiatului Cultului Musulman din România au solicitat acest lucru. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a transmis că bunul cultural, clasat în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național mobil, nu poate fi exportat temporar în vederea restaurării, conform legislației în vigoare.
Potrivit răspunsului transmis Muftiatului, lucrările de restaurare trebuie realizate exclusiv de experți acreditați de Ministerul Culturii sau în laboratoare și ateliere autorizate din România. În schimb, instituția a precizat că există posibilitatea invitării unui expert acreditat din Turcia pentru realizarea intervențiilor necesare.
Mai mult, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor recomandă luarea unor măsuri de conservare activă a covorului și chiar inițierea unui Memorandum către Guvernul României pentru modificarea legislației care împiedică, în prezent, exportul temporar al obiectelor clasate în categoria Tezaur în scopul restaurării.
Piesa de patrimoniu adăpostită în Moscheea Carol I este considerată una dintre cele mai valoroase de acest tip din România. Covorul oriental, realizat manual la Hereke, în Turcia, are o vechime de peste două secole și este strâns legat de istoria comunității musulmane din Dobrogea. Acesta a aparținut comunității de pe insula Ada Kaleh și a ajuns la Constanța după dispariția insulei în urma construirii sistemului hidroenergetic de la Porțile de Fier.
Insula Ada Kaleh sau Insula Fortăreață a fost înghițită de ape, în anul 1970, în momentul în care a început construcția hidrocentralei de la Porțile de Fier. Aceasta se găsea la circa 3 km în aval de Orşova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și 500 m lățime, fiind populată de circa 600 de turci.
Astfel, splendidul covor ce a acoperit podeaua geamiei de pe insula respectivă a fost adus la moscheea Carol I din Constanța. Covorul are o lungime de 14 metri și nouă metri lățime, fiind lucrat manual, timp de aproape 17 ani și cântărește peste 490 de kilograme.
Subiectul restaurării covorului se leagă și de proiectul amplu de reabilitare a Moscheii Carol I, monument istoric emblematic al Constanței. Lucrările de restaurare ale edificiului sunt în prezent în etapa pregătirii documentațiilor tehnice și a procedurilor necesare pentru demararea intervențiilor.
Când va începe reabilitarea Moscheii Regale Carol din Zona Peninsulară
Conform declarațiilor Muftiului Iusuf Muurat, proiectul se află într-o etapă avansată, fiind obținute avizele necesare, urmând ca în curând să fie depusă documentație tehnică în vederea obținerii Autorizației de construire.
„Majoritatea avizelor necesare au fost deja obținute. Urmează plata unei taxe administrative finale și depunerea documentației pentru eliberarea autorizației de construcție”, a declarat Muftiul Iusuf Muurat.
Legat de finanțare, proiectul beneficiază de sprijinul secretariatului de stat pentru Culte și al unor lideri politici. Deși necesarul financiar a fost o provocare, problema a fost parțial rezolvată, permițând începerea lucrărilor chiar în cursul acestui an.
Se estimează că, în următorii 3-4 ani, constănțenii și turiștii vor putea fi martorii reinaugurării moscheii complet restaurate.
„Sperăm ca peste câțiva ani să fim martori și la reinaugurarea Moscheii Regale Carol I… Anul acesta, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, vom începe lucrările de reabilitare”, a mai spus Muftiul Iusuf Muurat.
Reabilitarea Geamiei Carol I reprezintă un pas esențial în protejarea patrimoniului arhitectural și spiritual al Constanței. Prin acest efort de conservare, comunitatea musulmană, alături de autorități, reconfirmă angajamentul de a menține viu mozaicul cultural unic al Dobrogei.
Despre monumentul istoric
Ridicată în timpul domniei regelui Carol I și inaugurată în prezența regalității, moscheea a devenit, de-a lungul timpului, nu doar un simbol al Constanței și al Dobrogei multiculturale, ci și un reper spiritual și istoric de neprețuit. Cu toate acestea, monumentul așteaptă de decenii lucrările de reabilitare atât de necesare. O parte dintre avize au fost obținute, însă drumul până la restaurarea completă este încă lung.
Moscheea a fost construită începând cu 1910, la ordinul regelui Carol I, pe locul unei vechi geamii, numită „Mahmudie”, care data din anul 1822 (fig. 10). Moscheea „Carol I” („Kral Camisi” – „Moscheea Regelui”) a fost inaugurată pe 31 mai 1913, în prezența Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta.
Moscheea a fost printre primele construcții din beton armat din România. Modelul a fost Marea Moschee din oraşul turcesc Konya. Clădirea realizată în stil arabo-bizantin, cu elemente de stil neoromânesc, este opera arhitectului Victor Stephanescu, iar structura este realizată de inginerul Gogu Constantinescu.
În interior se găseau două covoare persane, oferite de către Sultanul Abdul Hamid, care au dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De la vechea geamie „Mahmudie” a fost păstrat mihrabul, realizat în stil maur. În stânga şi în dreapta mihrabului sunt cele două amvoane: în dreapta minberul (amvonul mare), în stânga chiursi (amvonul mic).
În jurul mihrabului sunt scrise cele 99 atribute ale puterii divine: viu, veşnic, milostiv, iertător, ocrotitor, atotputernic, atotştiutor, darnic, îndurător, tată, etc., iar de-o parte şi de alta a mihrabului se văd numele lui Allah, Abu Bechir, Omer, Osman, Ali, Muhamed. Corpul moscheii este precedat de o curte împrejmuită cu ziduri înalte, în care se află spații pentru abluțiune (spălarea rituală înainte de slujbă). Sala de depozitare a încălțămintei se află la intrarea în sala de rugăciune. La intrarea în moschee, deasupra arcadei stă scris: „În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător”.
Detalii impresionante despre moschee puteți afla din mai multe articole publicate de Focus Press de-a lungul timpului, printre care și din următorul material: https://focuspress.ro/video-impresionanta-poveste-a-covorului-de-pe-insula-ada-kaleh-adus-la-moscheea-carol-i-cantareste-aproximativ-jumatate-de-tona-si-are-o-lungime-de-14-metri/
Loredana MIHAI
Citește și:
