Patrimoniul cultural al Dobrogei continuă să fie promovat prin proiecte de cooperare internațională. Cetatea Hârșova a fost inclusă în proiectul „Ghidul meu este limba turcă”, o inițiativă care facilitează accesul vorbitorilor de limba turcă la unele dintre cele mai importante obiective de patrimoniu din România, prin intermediul unor ghiduri audio dedicate.
Reprezentanții Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” au participat, la invitația Institutului Yunus Emre, la evenimentul de lansare a noului obiectiv inclus în proiect, apreciind inițiativa drept un exemplu de bună practică în domeniul diplomației culturale și al promovării patrimoniului național.
Prin includerea în acest program, Cetatea Hârșova devine cel de-al patrulea obiectiv cultural din România care poate fi descoperit și prin intermediul unui ghid audio în limba turcă. Proiectul îmbină tehnologia, educația și cooperarea internațională, oferind vizitatorilor o experiență culturală accesibilă și contribuind la valorificarea patrimoniului istoric al țării.
„Acțiunea a început în februarie și s-a încheiat în luna mai a anului curent. Ghidul turistic de vizitare a cetății a fost tradus în limba turcă și este disponibil turiștilor în format tip broșură, pe audiobook și prin cod QR. Nu a fost o muncă simplă, însă relația de colaborare care s-a statornicit între echipa de la muzeul din Hârșova și specialiștii Institutului Yunus Emre, filiala din Constanța, a făcut ca întreagul proiect să se deruleze firesc, într-un spirit de bună înțelegere, determinat de dorința sinceră de a oferi turiștilor vorbitori de limba turcă, precum și celorlalți (codurile QR pot deschide ghidurile în limbile română, franceză, engleză și germană), posibilitatea de a descoperi o istorie comună de cinci secole, care, într-o perioadă marcată de numeroase provocări, poate contribui la consolidarea dialogului și a apropierii dintre comunități”, au transmis reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
La ceremonia de inaugurare a ghidului au participat Excelența Sa, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia la București, Șenol Ali, subprefectul județului Constanța, Mustafa Yıldız, directorul Institutului Yunus Emre din România, Iusuf Muurat, muftiul Cultului Musulman din România, Emel Emin, poet și turcolog, Arpaslan Ateș, directorul Maarif România, Ömer Karahasanoğlu, președintele DTIAD (Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea), Gürsel Öztürkmen, vicepreședinte TIAD (Asociația Oamenilor de Afaceri Turci), Barbaros Yıkar, secretar general TIAD, Orhan İşler, atașatul pentru servicii sociale, Cengiz Çolak, imamul Moscheii Hünkâr, Samir Gafar, consilier al primarului municipiului Constanța, Vergil Chițac, la care se adaugă numeroși oameni de afaceri turci, dintre care unii își desfășoară activitatea chiar în Hârșova.
Din partea română, la manifestare au participat primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, Constantin Aurel Mototolea, șef de secție la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Daniel Stănică, șef de secție la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, precum și angajații Complexului Arheologic Hârșova. Au fost prezenți, de asemenea, membri ai comunității locale, atât români, cât și cetățeni români de etnie turcă.
Reprezentanții Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” au subliniat că susțin inițiativele care promovează patrimoniul cultural prin colaborări internaționale și consideră diplomația culturală unul dintre cele mai eficiente instrumente de apropiere între comunități și de consolidare a relațiilor dintre state.
„Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, cultura rămâne limbajul universal care unește oamenii dincolo de granițe, iar patrimoniul reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente prin care construim încredere, dialog și respect între comunități”, au transmis reprezentanții instituției.
Totodată, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” a felicitat Institutul Yunus Emre și Ministerul Culturii pentru implementarea proiectului „Ghidul meu este limba turcă”, apreciind că acesta poate deveni un model de referință în domeniul diplomației culturale la nivel european și un exemplu de valorificare modernă a patrimoniului național.
Alexandra VASILE
