Dobrogea continuă să ne uimească cu istoria ei și moștenirea lăsată de cei care au locuit pe acest pământ. Aici întâlnim o mare parte din cișmelele vechi de sute de ani, construite pe vremea turcilor. Cele mai multe încă funcționează și continuă să îi servească pe cei care doresc apă rece de izvor.
Cișmelele seculare se găsesc mai ales în satele din sud-vestul județului, iar la nivelul întregii regiuni Dobrogea, sunt înregistrate circa 80.
Au fost chiar mai multe, însă au rămas pe teritoriul Bulgariei, în Cadrilater. Oricine poate observa că, începând din localitatea Deleni și mergând spre sud-vestul județului, aceste cișmele sunt tot mai dese. Ani la rând au reprezentat principala sursă de apă pentru localnicii care aveau, ca sursă alternativă, fântânile, însă întotdeauna au preferat apa curgătoare de la cișmele. Multe cișmele – adevărate opere de artă – întâlnim în zona Băneasa – Lipnița – Ostrov.

Construcții seculare
Așa cum arătam mai sus, unele astfel de cișmele, construite din piatră, sunt vechi de peste 120 de ani. Să nu uităm că Dobrogea s-a aflat, pentru circa 400 de ani, sub ocupație otomană, iar multe dintre acestea au fost construite și au purtat simboluri specifice.
După ce populația de români a devenit majoritară în regiune, unele simboluri otomane au fost înlocuite cu cele creștine. Astfel, multor cișmele le-a fost construită și atașată, cu multă măiestrie, câte o cruce în vârf. Altele au rămas exact așa cum erau și înainte, păstrând chiar și patina timpului.
Nu toate sunt la fel de vechi, cele mai noi au aproximativ 70 de ani, dar toate sunt luate în evidențele autorităților pe raza cărora sunt amplasate, cu coordonate GPS, așa cum se poate observa în imaginea alăturată.

Comuna Lipnița are cele mai multe sate și cele mai multe cișmele
Comuna pe raza căreia se află cele mai multe astfel de cișmele este Lipnița, care are nu mai puțin de șapte sate în componență, iar în fiecare există astfel de construcții, majoritatea încă funcționale.
Porivit primarului Florin Nicolae Dinu, în toată comuna există 20 de cișmele.
„Avem circa 20 de cișmele în comună, iar șapte dintre ele se află doar în localitatea Canlia. Aici sunt două care nu mai funcționează, pentru că în zonă au crescut multe sălcii, unele puse chiar de oameni, iar rădăcinile lor au crescut pe tubulatură și au înfundat țevile.
Majoritatea au fost construite înainte de 1900 și au reprezentat, mult timp, principala sursă de apă. Acum avem apă curentă, dar cu ani în urmă oamenii cărau apă de la cișmele sau din fântâni.
Interesant de precizat este faptul că satele unde se află cișmele erau locuite, cândva, de oameni bogați, pentru că era un moft să curgă apa singură, fără să fii nevoit să o scoți din fântâni“, ne-a declarat primarul comunei Lipnița, Florin Nicolae Dinu.
Tot el ne-a precizat că le are în evidențele Primăriei și că sunt verificate de două ori pe an, de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, din punctul de vedere al calității apei.
Multe dintre aceste cișmele au câte o plăcuță pe care scrie „Apă potabilă“, pentru a putea fi consumată fără teamă.

Cum funcționează
Aceste cișmele sunt, de fapt, terminații artificiale ale unor izvoare naturale. În trecut, înaintea înființării sistemelor de apă curentă moderne, oamenii au redirecționat apele izvoarelor prin tuburi ceramice speciale, până în locurile unde era nevoie de apă. Pe parcursul acestor tubulaturi au fost construite bazine de decantare a impurităților. La capătul „instalației“ au fost construite aceste monumente din piatră, cu simbolurile specifice perioadei și zonei în care se aflau.
Apa care curge aici este rece, mai ales în timpul verii, întrucât vine din pământ și curge încontinuu. Doar că multe depind de nivelul Dunării și de cantitățile de precipitații. Astfel, în perioadele secetoase, multe dintre cișmele au un debit mic de apă, altele nu mai au aproape deloc.
Unele au încetat mai demult să furnizeze apă de băut, din cauza copacilor care și-au întins rădăcinile până în tuburile care transportau apa, așa cum arătam mai sus.
Au mai fost și alte cazuri, când oamenii și-au tras singuri țevi din instalațiile acestora, pentru a redirecționa apa către propriile gospodării, făcând ca apa la cișmele să fie tot mai puțină.

Oamenii preferă apa de cișmea
Așa cum declară și primarul Florin Nicolae Dinu, cișmelele au furnizat apă potabilă oamenilor și erau principalele surse de apă începând din secolul XIX. Aceleași cișmele, care sunt prevăzute cu bazine în care se scurge apa, denumite „uluci“, au servit și pentru adăparea animalelor venite de la pășunat.
Revenind în prezent, locuitorii satelor preferă să consume apă de cișmea, chiar dacă au apă potabilă la robinet, în case. Apa de izvor proaspătă este preferată, în continuare, pentru consum.
Mai jos, vă oferim o galerie foto, pentru a putea admira cișmelele la care facem referire. Pentru a vă convinge de calitatea apei, dar și pentru a „savura“ puțină istorie, vă invităm să faceți un tur prin satele din sud-vestul județului, pentru a le vedea și pentru a gusta apa acestora.
Daniel ALBU





































