Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senatul României, Anca Dragu, a convocat, vineri, 25 februarie a.c., o şedinţă de urgenţă pentru stabilirea şi monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu statut de azilant sau refugiat din Ucraina.
La şedinţă au participat, alături de membrii Comisiei, reprezentaţi ai mai multor instituţii şi organizaţii (Comisia Europeană, Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, UNHCR, Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Centrul pentru inovare publică, Asociaţia Novapolis, JRS Romania, Crucea Roşie).
„Decizia Rusiei de a ataca Ucraina este contrară principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi nu face altceva decât să stimuleze şi să escaladeze persecuţiile de orice natură, lezând foarte grav şi iremediabil drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului’‘, a subliniat Anca Dragu.
„Ţin să prezint sincere condoleanţe, alături de cea mai profundă compasiune şi solidaritate, familiilor victimelor acestui război. Vă asigur că sunt pregătită să fac tot ce îmi stă în atribuţii pentru a contribui la susţinerea tuturor celor afectaţi de această tragedie. Este un atac împotriva valorilor noastre europene şi ne vizează pe noi toţi. Să nu uităm nicio secundă precedentele care au condus la milioane de victime şi să facem tot posibilul pentru ca ele să nu se mai repete. Calea războiului nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată calea respectului şi apărării celor mai profunde valori şi principii umane. Cea mai mică formă de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului reprezintă un atac în sine la umanitate şi la democraţia pentru care atâtea generaţii s-au sacrificat. Îndemn cu insistenţă renunţarea la orice acţiune militară agresivă şi sper ca forţele politice euro-atlantice să identifice calea unui dialog diplomatic pentru întreaga Europă. Îndemn ferm să se renunţe la intenţii inumane şi incompatibile cu standardele dreptului internaţional. Îndemn cât se poate de hotărât la umanitate!”, a declarat, în cadrul şedinţei, Anca Dragu.
Scopul acestei întâlniri a fost de a obţine informaţii clare şi concrete pentru a identifica soluţii cu privire la:
– Informarea şi comunicarea cu solicitanţii de azil şi refugiaţi
– Intensificarea pregătirii (cu asistenţă din Fondul European pentru Refugiaţi) personalului care evaluează cererile de azil
– Introducerea conferinţelor video ca o modalitate utilă de rezolvare a problemelor aferente serviciilor de interpretare în timpul interviurilor cu privire la motivele pentru care o persoană a fugit din Ucraina
– Implicarea unui număr mai mare de ONG-uri în activităţi de strângere de alimente şi alte donaţii pentru a uşura situaţia socio-economică a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil
– Gestionarea situaţiei minorilor neînsoţiţi
– Facilitarea serviciilor de interpretare pentru solicitanţii de azil în timpul vizitelor la unităţile medicale
– Folosirea de interpreţi profesionişti de către avocaţii care oferă asistenţă juridică
– Stabilirea unor standarde minime de cazare şi asistenţă pentru toţi beneficiarii protecţiei internaţionale, care să permită în acelaşi timp tratament individualizat şi flexibilitate pentru cazurile speciale.
Ministerul Afacerilor Externe întreţine dialog permanent cu toate instituţiile implicate în problematica refugiaţilor pe mai multe paliere – operaţionale, umanitare şi consulare.
Inspectoratul pentru Imigrări care coordonează politicile în domeniul migraţiei şi azilului susţine că, la momentul actual, nu se pune presiune pe azil, fiind înregistrate maximum 30 de cereri. Majoritatea cetăţenilor ucraineni au intrat pe baza documentelor primind drept de şedere temporară.
Poliţia de Frontieră Română acordă o atenţie sporită exercitându-şi atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat. Aceştia au un plan de măsuri pentru întărirea şi controlul graniţelor, dar şi un plan de colaborare cu alte instituţii implicate.
Autoritatea Vamală Română a înfiinţat un grup operativ şi sunt în permanentă legătură cu şefii birourilor vamale.
UNHCR sprijină autorităţile române pentru creşterea capacităţii de răspuns în vederea acordării sprijinului oferit acestor persoane.
Reprezentantul CE în România urmăreşte fluxul de refugiaţi şi este în dialog permanent cu toate celelalte instituţii.
Reprezentanţii societăţii civile au dat dovadă de responsabilitate maximă, oferind sprijin concret prin acordarea de asistenţă socială, medicală, materială, dar şi juridică.
Institutul Român pentru Drepturile Omului apreciază că aspectele privind protecţia drepturilor omului trebuie să constituie principala prioritate a autorităţilor române. În acest sens, consideră adecvat ca acţiunea autorităţilor să fie concretizată pe două direcţii principale:
(1) responsabilitate faţă de dimensiunea umană a crizei ucrainene
(2) îndemnarea cetăţenilor români de a sprijini persoanele provenind din zona de conflict care solicită protecţie României.
Răspunsul autorităţilor naţionale faţă de criza din Ucraina trebuie să fie solid cu implicarea tuturor actorilor care pot contribui la identificarea unor soluţii şi la implementarea rapidă a unor măsuri concrete, este de părere Anca Dragu.
În opinia preşedintei Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Senatului, trebuie să fim extrem de pragmatici să reunim acţiunea instituţională în jurul unei strategii de acţiune bazată pe identificarea rapidă a unor soluţii pentru a asigura condiţii decente de primire pentru toate persoanele care solicită protecţie ţării noastre.
În urma acestei întâlniri, Comisia a decis că e necesară crearea unei structuri la nivel naţional care să centralizeze datele şi să comunice eficient atât cu cetăţenii aflaţi în zona de conflict, cât şi cu instituţiile şi societatea civilă. De asemenea, se simte nevoia unei coordonări a societăţii civile pentru a o implica în acordarea sprijinului acestor persoane.
În următoarea perioadă, vor avea loc întâlniri săptămânale pe acest subiect.
A. V.
