CSAT a analizat şi aprobat, în şedinţa din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), document care stabileşte, pentru perioada 2027-2036, ce echipamente militare va cumpăra România şi care sunt priorităţile în domeniul Apărării. Decizia vine la patru ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, ţară cu care România are cea mai lungă graniţă.
Planul de Înzestrare a Armatei României este documentul programatic prin care este realizată planificarea unitară a înzestrării Armatei, astfel încât aceasta să dispună de capabilităţile militare necesare îndeplinirii misiunilor, conform legislaţiei în vigoare.
PIAR este elaborat în baza Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care prevede că programele multianuale de înzestrare a forţelor sistemului naţional de apărare sunt aprobate de CSAT, şi a Legii nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, care reglementează planificarea armamentelor.
Un alt factor care influenţează amploarea programelor de înzestrare este angajamentul financiar asumat de statele NATO. La Summitul NATO de la Haga, desfăşurat între 24 şi 26 iunie 2025, aliaţii, inclusiv România, s-au angajat ca până în 2035 să aloce anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Ţinta de 5% este împărţită în două componente:
- 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziţii, personal şi operare;
- 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe domeniului apărării, precum infrastructura cu dublă utilizare, cibersecuritatea şi rezilienţa.
La fiecare actualizare, MApN ia în calcul:
- evoluţia mediului de securitate, lecţiile rezultate din conflictele recente şi priorităţile stabilite de Statul Major al Apărării;
- necesitatea consolidării capabilităţilor militare pentru apărarea naţională şi îndeplinirea Ţintelor de Capabilităţi asumate în cadrul NATO, respectiv obiectivele de dotare şi pregătire pe care statele membre trebuie să le atingă şi care sunt stabilite la nivelul Alianţei;
- livrările de echipamente şi execuţia bugetară din anul precedent, precum şi situaţia contractelor şi procedurilor de achiziţie aflate în derulare;
- resursele financiare alocate pentru înzestrare în anul curent şi cele previzionate pentru următorii zece ani, pentru fiecare program; obligaţiile asumate de România în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.
M.G.
