Acum 200 de ani, Principatul Țarii Românesti era cuprins de revoluția condusă de Alexandru Ipsilanti împreună cu Tudor Vladimirescu, o mișcare cu puternice conotații sociale și naționale.
Cauzele interne care au determinat izbucnirea revoluției erau profunde, fiind resimțite în mod diferit de fiecare categorie socială în parte, erau nemulțumirile fata de condițiile insuportabile de viață datorate taxelor și corvezilor, abuzurile fiscale și administrative ale dregătorilor locali, înlăturarea suzeranitatii otomane.
De aici in urma cu 200 de ani, in 1821, s-a pornit lupta armată avându-l în frunte pe Alexandru Ipsilanti, lupta pentru Independența și suveranitatea Eladei. Chiar dacă puțini dintre ei au izbutit să ajungă în patria mamă, marea majoritate pierzându-și viața alături de pandurii români înfruntând oștile otomane la Drăgășani și Mănăstirea Secu (în memoria sacrificiilor româno-elene edilii orașului au ridicat un impunător monument la sfârșitul secolului XIX) ei au fost în primele rânduri ale mișcării de eliberare națională care cuprinsese arealul elen, pornind din Peloponez, regiune după regiune izbutind să-și dobândească Independența, cu grele sacrificii.
Să ne amintim crezurile lui Rigas Fereos considerat pionierul luptei pentru independență a Greciei ce spunea „mai bine o viață liberă timp de o ora decât 40 de ani de sclavie”, a lui Tudor Vladimirescu în proclamația de la Padeș „patria este poporul nu tagma asupritorilor sau a lui Alexandru Ipsilanti „libertate sau moarte” , dovezi ale determinării și spiritului de sacrificiu ale luptătorilor greci și români, sunt cele ce au devenit simbolurile revoluției elene care a dus în final la creerea în 1829 a statului modern grec.
„Nu trebuie să uitam că 25 Martie este Ziua Bunei Vestiri pentru credincioșii creștin-ortodocși. Existenta demonstrată a grecilor din sec 7 înainte de Hristos pe tărâmurile Dobrogei / Pontului Euxin, atât de cunoscuta împletire a sufletelor și credinței, au dus la o luptă comună pentru păstrarea identității și culturii.
În continuarea evenimentelor inițiate de Uniunea Elenă din Romania, culminând cu depunerea în data de 21 Martie 2021 de coroane la monumentul ridicat spre cinstirea lor, a eroilor Români și Greci ce au căzut în luptele de la Drăgășani și Mănăstirea Secu la 1821, la monumentul ridicat spre cinstirea lor la Drăgășani, Comunitatea Elenă Elpis Constanța, nu poate celebra așa cum obișnuia prin spectacole și voie bună alegând cu bună știință să respecte legile în vigoare și sănătatea locuitorilor.
În acest an, 2021 , Comunitatea Elenă Elpis Constanța va organiza doar o slujbă de comemorare, un Te-Deum pentru cinstirea martirilor căzuți în luptele de eliberare, la Biserica Greacă Metamorphosis în data de 25 martie, ora 12. 00 unde așteptăm alături pe toți cei ce împărtășesc cu noi aceleași idealuri“, au transmis reprezentanții comunității elene, Elpis Constanța.
