Fitch Ratings a confirmat ratingul pe termen lung al României la „BBB-“, cu o perspectivă negativă.
Ratingul „BBB-“ al României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital din UE, care susțin stabilitatea externă și macrostabilitatea, precum și de PIB-ul per capita, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare umană fiind peste cei ai altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB“. Toate acestea sunt, însă, contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mai mari decât cele ale altor state din categorie, de un istoric slab de consolidare fiscală și de rigidități bugetare ridicate, dar și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.
Perspectiva negativă reflectă riscurile de scădere cauzate de războiul din Ucraina și de criza energetică europeană asupra performanței economice, fiscale și externe a României, agravate de perspectivele mult mai slabe de creștere a Zonei Euro și de condițiile de finanțare externă mai dificile decât în aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. De asemenea, ratingul reflectă incertitudinea continuă cu privire la punerea în aplicare a politicilor de abordare a dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în ciuda progreselor înregistrate în acest an.
Fitch prognozează o reducere a deficitului fiscal în 2022 la 6,4% din PIB, în linii mari în conformitate cu obiectivele bugetare, determinată în mare măsură de performanța solidă a veniturilor (care este probabil să depășească 20% față de anul trecut). Creșterea cheltuielilor a fost mai redusă din cauza creșterii moderate a pensiilor și a salariilor, dar a început să se accelereze, având în vedere depășirea prețurilor la bunuri și servicii și măsurile suplimentare de sprijin.
Agenția se așteaptă la o imagine fiscală mai provocatoare în 2023, având în vedere creșterea mai lentă și cerințele mai mari de cheltuieli. Acest lucru va implica compromisuri dificile de politică și ar putea reduce transparența fiscală dacă autoritățile vor reduce investițiile sau vor implementa taxe excepționale ad-hoc. Până în prezent, schemele de sprijin energetic, care includ plafoane pentru energie electrică și gaze pentru gospodării și, într-o măsură mai mică, pentru firme, sunt planificate să fie finanțate prin taxe excepționale cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus un sprijin mai direct.
Fitch se așteaptă ca deficitul general să scadă la 5,5% în 2023 și la 4,7% în 2024, în mare parte datorită unei îmbunătățiri treptate a colectării veniturilor, în conformitate cu o reformă fiscală aprobată în 2022, care urmărește reducerea lacunelor și creșterea unor taxe. Reformele privind sistemele de pensii și salarii (prevăzute în anul următor, conform angajamentelor din Planul Naționale de redresare și rezistență) sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, precum și sprijinul continuu al fondurilor UE.
Autoritățile continuă să pună în aplicare aceste reforme, dar acestea se vor dovedi costisitoare din punct de vedere politic, România având un istoric slab în aprobarea reformelor fiscale structurale. În general, agenția a observat riscuri continue de derapaj fiscal, existând și potențialul de cheltuieli suplimentare înainte de ciclul electoral din 2024.
V.I.
