Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, printr-un vot unanim, să avizeze favorabil propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru numirea lui Ioan Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Această hotărâre vine în contextul în care Cerbu ocupă în prezent funcția de adjunct în cadrul aceleiași instituții.
Totuși, ședința CSM nu a tranșat toate numirile cheie, deoarece avizele pentru Alex Florin Florența, propus la conducerea DIICOT, și pentru Marius Ionuț Voineag, propus ca adjunct al procurorului general, au fost amânate din cauza unui blocaj la vot, ambii obținând trei voturi favorabile și trei împotrivă pentru a doua oară consecutiv.
În cadrul interviului susținut în fața colegilor din CSM, Viorel Cerbu a abordat subiectul sensibil al competenței de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. Deși a recunoscut că DNA dispune de resursele operaționale necesare pentru a gestiona eficient acest segment, el a subliniat că eficiența tehnică nu este suficientă fără restabilirea încrederii în sistem.
Cerbu a amintit de suspiciunile și percepțiile negative care au dus la pierderea acestei competențe în anul 2018, menționând că îndoielile legate de corectitudinea și loialitatea procedurilor de atunci nu au fost încă înlăturate prin argumente solide. În acest sens, viitorul șef al DNA propune o dezbatere onestă cu societatea civilă pentru a asana neîncrederea istorică și pentru a construi un fundament solid pentru activitatea viitoare a parchetului.
Viorel Cerbu și-a început cariera ca militar activ în aviația militară între 1989 și 1996, înainte de a intra în magistratură la finalul anului 1996. Din 2004, activitatea sa a fost legată în mare parte de DNA, unde a condus diverse secții, cu pauze în care a activat la DIICOT sau la conducerea Parchetului Curții de Apel București.
Revenit în DNA în 2023, acesta a parcurs rapid etapele de consilier, șef al Serviciului Tehnic și adjunct, fiind cel care a coordonat recenta anchetă de amploare din dosarul Portului Constanța.
Din punct de vedere financiar, conform ultimei sale declarații de avere completate în 2024, Ioan Viorel Cerbu deține un apartament în capitală și două terenuri în județul Argeș, alături de trei autoturisme. Deși are în derulare două împrumuturi bancare scadente în 2026 și 2027, veniturile sale anuale raportate înainte de secretizarea datelor prin decizia Curții Constituționale se ridicau la 382.000 de lei, reflectând funcțiile de execuție și conducere exercitate la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar.
D.A.
