Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat motivarea avizului negativ acordat propunerii ministrului Justiției de numire a procurorului Cristina Chiriac în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Decizia a fost adoptată în 12 martie 2026, cu 5 voturi „împotrivă” și unul „pentru”, în ciuda faptului că magistratul îndeplinea toate condițiile legale și avea o carieră evaluată cu calificativul „Foarte bine”.
În esență, CSM arată că problemele nu țin de parcursul profesional sau de criteriile formale, ci de modul în care candidata și-a susținut proiectul și de capacitatea de a convinge că are profilul necesar pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public.
Unul dintre reproșurile centrale vizează lipsa unei fundamentări solide a proiectului managerial și a viziunii prezentate. Secția pentru procurori arată explicit că nu a fost convinsă că propunerea se bazează pe o cunoaștere reală a sistemului.
„Secția nu a putut ajunge la convingerea că viziunea candidatei (…) se bazează pe o cunoaștere clară și concretă a realităților cu care se confruntă în prezent toate structurile din cadrul Ministerului Public (nu doar cele specializate)”, se arată în hotărâre.
CSM subliniază că, deși un plan managerial presupune un anumit grad de generalitate, este necesar ca „obiectivele propuse (…) să convergă dintr-o cunoaștere clară și aprofundată a realităților și provocărilor”, ceea ce, în cazul de față, nu a fost demonstrat nici prin proiect, nici prin răspunsurile din interviu.
Un alt punct sensibil reținut de CSM este legat de profilul profesional al candidatei, construit în mare parte în structuri specializate, în special DNA, în timp ce funcția de procuror general implică în principal coordonarea parchetelor nespecializate.
CSM notează că, deși Chiriac a susținut că experiența sa îi oferă o viziune asupra problemelor sistemice, ea „a admis că nu este la curent cu anumite aspecte punctuale în legătură cu activitatea acestor unități de parchet”, inclusiv privind instrumentarea unor cauze specifice.
În privința atribuțiilor de ordonator principal de credite, Secția a fost critică față de răspunsul potrivit căruia s-ar baza pe specialiști: „stabilirea obiectivelor și a priorităților (…) sunt elemente care țin de însăși esența activității de management”, iar sprijinul tehnic nu poate substitui rolul decizional al procurorului general.
Un element major în motivarea avizului negativ este modul în care candidata a răspuns la întrebările privind competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați, subiect intens dezbătut public.
CSM reține că aceasta „a evitat să ofere un răspuns concret și asumat”, iar „din răspunsurile oferite (…) nu se poate decela o opinie clară și asumată”, ceea ce „generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”. Mai mult, Secția arată că ezitările au fost însoțite și de confuzii juridice privind rolul CSM în procedura de desemnare a procurorilor competenți în astfel de cauze.
CSM critică și faptul că magistratul nu a identificat corect problemele actuale majore din activitatea parchetelor. Un exemplu relevant este răspunsul privind principalele dificultăți ale procurorilor. „Indicarea unui ordin (…) ca principală vulnerabilitate (…) este (…) surprinzătoare și dovedește o cunoaștere deficitară a problemelor (…) în condițiile în care limitarea accesului procurorilor la aplicația ECRIS (…) a îngreunat semnificativ activitatea”, se arată în motivare. Soluția propusă de candidată – dialog la nivel local între instanțe și parchete – este calificată de CSM drept „o abordare minimalistă”, insuficientă pentru o problemă sistemică.
Pe aceeași linie, Secția consideră că răspunsurile candidatei indică o lipsă de asumare a rolului de conducere. „Se desprind (…) atât o lipsă de asumare a leadership-ului, cât și o lipsă de viziune asupra activității Ministerului Public”, arată documentul, subliniind necesitatea unor soluții unitare și coordonate la nivel național. De asemenea, multe dintre măsurile propuse în proiect sunt criticate pentru lipsa de fundamentare și de date concrete, inclusiv propunerile privind elaborarea de metodologii sau specializarea procurorilor în anumite domenii, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
