Deschidere către modele educaționale performante, schimb de bune practici și o privire comparativă asupra modului în care este construit leadershipul școlar în Europa de Nord – acestea au fost reperele unei mobilități profesionale care aduce în prim-plan nevoia de adaptare și modernizare a managementului educațional din România.
Participarea la un program de tip job shadowing în Suedia și Danemarca a oferit reprezentanților Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța oportunitatea de a observa direct funcționarea unor sisteme recunoscute pentru coerență, echitate și orientare spre calitate, într-un context în care schimbul de experiență devine esențial pentru dezvoltarea instituțională.
Astfel, în perioada 29 martie – 4 aprilie, prof. dr. Anamaria Ciobotaru, director al Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța, și prof. dr. Polixenia Gabriela Popescu, director adjunct al instituției, au participat la un program de tip job shadowing pentru directori de școală, desfășurat în Suedia și Danemarca.
Experiența din acest an a prilejuit o nouă întâlnire cu sistemul educațional suedez, după vizitele anterioare în Stockholm și Falun, în anul 2000, respectiv în Göteborg, în 2008. Potrivit participanților, sistemul de învățământ din Suedia se remarcă prin coerența cu care sunt corelate autonomia școlii, responsabilitatea managerială, sprijinul acordat elevilor și orientarea constantă spre calitate.
În Suedia, liceul are o durată de trei ani, iar elevii pot urma atât programe teoretice, cât și programe vocaționale, într-o structură bine articulată. Un aspect important al sistemului îl reprezintă programele destinate elevilor care nu au obținut încă punctajul necesar pentru a intra direct într-un program național de liceu. Aceștia beneficiază de pregătire suplimentară și de sprijin personalizat, pentru a-și putea continua ulterior traseul educațional. Modelul reflectă preocuparea sistemului pentru incluziune, echitate și oferirea unei a doua șanse.
Școala-gazdă, Olympiaskolan din Helsingborg, are aproximativ 800 de elevi și oferă atât componentă teoretică, cât și componentă vocațională. Pentru reprezentanții colegiului constănțean, unul dintre cele mai relevante programe a fost Barn- och fritidsprogrammet, apropiat de specificul învățământului pedagogic. Acest traseu educațional îi pregătește pe elevi pentru activități educative și sociale, inclusiv pentru lucrul cu copiii de vârstă mică.
Un element considerat deosebit de interesant este accentul puternic pus pe practică. Elevii nu se formează doar la nivel teoretic, ci desfășoară activități concrete în grădinițele din apropierea școlii, având contact direct cu mediul profesional încă din timpul formării. În același context, reprezentanții Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” au prezentat exemple de bună practică privind formarea viitorilor educatori și învățători în cadrul instituției constănțene.
Un alt aspect de interes l-a constituit modul în care este numit și evaluat directorul de școală în Suedia. În cazul școlilor publice, directorul candidează pentru un post vacant și este numit de municipalitate, selecția fiind realizată în funcție de competențele și profilul profesional al candidatului. De asemenea, acesta trebuie să urmeze un program universitar de management educațional, desfășurat pe durata a trei ani. Dacă nu a parcurs deja această formare la momentul numirii, directorul este înscris în program după preluarea funcției.
Activitatea directorului este evaluată anual de municipalitate, pe baza unor criterii clare, precum rezultatele elevilor, calitatea leadershipului și modul în care sunt gestionate și utilizate resursele financiare. Este, potrivit participanților, un model care pune accent simultan pe profesionalizare, responsabilitate și eficiență managerială.
Discuțiile din cadrul mobilității au vizat și reforma Gy25, una dintre cele mai importante și recente schimbări din învățământul suedez. Aceasta introduce notarea pe discipline, în locul notării separate pe cursuri, reorganizează materiile pe niveluri și aduce noi planuri-cadru și noi structuri de program. Din perspectiva managementului școlar, astfel de transformări influențează direct organizarea școlii, evaluarea elevilor și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Dialogul cu specialiști și directori din alte sisteme educaționale a oferit perspective comparative valoroase și a confirmat faptul că marile preocupări din educație sunt comune: calitatea curriculumului, evaluarea relevantă, echitatea, incluziunea, starea de bine a elevilor și formarea unor comunități școlare sănătoase.
La Olympiaskolan, aceste principii se regăsesc în organizarea școlii, în relația dintre teorie și practică, în atenția acordată fiecărui elev și în modul în care leadershipul este înțeles ca responsabilitate față de rezultate, oameni și resurse.
„Astfel de mobilități profesionale reprezintă veritabile oportunități de învățare, reflecție, dezvoltare și schimb de bune practici. Raportarea la experiența altor sisteme educaționale este esențială pentru orice director care dorește să înțeleagă mai bine transformările din educație și să construiască, în propria școală, un leadership profesionist, adaptat societății contemporane.
Experiența suedeză, trăită în această săptămână la Helsingborg și Malmö, s-a completat cu experiența daneză, la Helsingør și Copenhaga, conturând un parcurs profesional care a adus un plus de valoare acestei mobilități”, a declarat prof.dr. Anamaria Ciobotaru.
