În această perioadă, aproape zilnic pompierii sunt solicitați din cauza incendiilor de vegetație care scapă de sub control și pot conduce la pierderi de vieți omenești sau pagube materiale. Deși, de aproximativ o lună, a intrat în vigoare o lege care le interzice. În Delta Dunării, situația este și mai gravă, acestea punând în pericol și animalele, biodiversitatea sa, în general.
De aproximativ o lună, resturile vegetale nu mai pot fi arse, ci trebuie colectate selectiv sau transformate în îngrășământ natural, în propria gospodărie, dacă se poate. Deoarece multe din astfel de incendii scapă de sub control și, uneori, duc la pierdere de vieți omenești sau distrugeri materiale, dar și pentru că țara noastră trebuie să își atingă ţinta de reciclare de deşeuri. În Delta Dunării, situația este și mai gravă, pentru că aceste intervenții asupra naturii pun în pericol și animalele, unele protejate, sau specii unice de plante, biodiversitatea rezervației, în general.
„Este cel mai periculos mod de a interveni în natură. Aceste incendii de vegetaţie se întâmplă nu doar în Deltă, ci şi pe păşunile alpine şi pe fâneţele din zona de munte sau de deal. Trebuie să găsim o soluţie să stopăm aceste încercări de ecologizare, cum s-ar spune, pentru că sunt cele mai nocive, cea mai reprobabilă intervenţie în natură. Sper ca inclusiv cetăţenii, inclusiv proprietarii de terenuri, inclusiv cei din Deltă să înţeleagă că, prin aceste lucruri, distrug faună, floră şi intervin în această biodiversitate superbă din Delta Dunării. Cu siguranţă, trebuie să găsim soluţia pentru a-i prinde pe cei care fac aşa ceva şi de a-i sancţiona. Măsurile coercitive ajută foarte mult pentru educarea unora care nu respectă legea“, a declarat ministrul Mediului, Barna Tánczos, aflat într-o vizită în Delta Dunării, cu ocazia lansării primei nave de croazieră deltaică, nava Diana.
De exemplu, Legea 181/2020, care a intrat în vigoare din 20 februarie 2020, denumită generic Legea Compostului, prevede sancțiuni pentru persoanele care nu colectează selectiv resturile vegetale, pentru compostare (majoritatea le ard, nu le colectează): persoanele fizice pot fi amendate, de Garda de Mediu, cu maximum 800 de lei, iar persoanele juridice, cu 20.000 de lei.
Multe studii demonstrează că fumul emis de incendiile de vegetație este nociv și, în plus, o astfel de igienizare a terenurilor nu ar fi benefică pentru sol și culturi. Focul distruge microorganismele și toți acei nutrienți care fac din teren unul fertil.
Localnicii din Deltă ar da foc islazului deoarece au animale și vor subvenții
Mulți primari, însă, nici nu știu că există această lege, pentru colectarea resturilor vegetale. Cum ar fi cel din orașul Sulina, deși în Delta Dunării în fiecare an ard sute de hectare de stuf și vegetație, din cauza unor incendii provocate de localnici, pentru regenerarea terenurilor, cum cred aceștia. Sute de animale își găsesc, an de an, sfârșitul în incendiile de vegetație din Deltă, unele protejate, dispar și specii unice de plante, dar localnicii nu se opresc. Și nici nu o vor face, după cum susține primarul Dan Nicolcenco, primarul orașului Sulina.
„Bunicii și străbunicii nostrii aceste incendii le-au făcut voit și controlat. Au fost, sunt și nimeni nu va opri să nu le facă, pentru că nimeni în locul lor nu va face. Iar așa ceva este nevoie, e adevărat, controlat. Incendierea vegetației, în anumite momente din an, cum spun bătrânii, atunci când bate vântul într-un anume fel, când știm sigur și cât, acele incendii controlate au folosit. Pentru că vegetația a renăscut, așa cum ar fi trebuit. Pentru că fără acele incendii controlate s-ar distruge mare parte din vegetația Deltei Dunării. Vorbind de ce s-a întâmplat, sperăm că nu se va mai întâmpla. Nu știu nimic de această lege (a compostului – n.r.) și nu mi-e frică și nici rușine să recunosc. Dar referitor la acele incendii, probabil că vor continua. Nu cred că amenzile vor opri pe cineva pentru că, în continuare, avem mulți crescători de animale, în condițiile în care în zona noastră, practic, nu ar trebui să existe. Sunt acele subvenții care îi motivează cumva să rămână cu ele. Noi prea avem ce să le oferim, izlazul nostru este foarte sărac, pământul este un pic sărat și atunci, în acele zone în care se produc acele incendii, crește o iarbă puțin mai bună. De asta spun: ce a fost este și, probabil, va mai fi. Atâta vreme cât avem animale care vor fi subvenționate, aceste lucruri se vor întâmpla“, ne-a declarat Dan Nicolcenco.
Potrivit Legii Compostului, toate resturile vegetale (crengi, frunze, coji de fructe sau de legume) trebuie aruncate separat sau reciclate, în propria gospodărie, indiferent că vorbim de mediul urban sau rural. Nu trebuie arse!
Cine nu îşi colectează resturile vegetale separat acasă riscă o amendă de 800 de lei, iar firmele, 20.000 de lei.
Valentin ISPAS
