Deficitul de cont curent al României a ajuns la 14,2 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, în creștere față de 13,55 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). În același interval, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut puternic, iar datoria externă totală a crescut cu peste 4,3 miliarde de euro.
În perioada ianuarie-iunie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 14,202 miliarde de euro, comparativ cu 13,555 miliarde de euro în primele șase luni din 2025. Creșterea deficitului a venit în principal din deteriorarea balanței bunurilor și a veniturilor primare. Deficitul balanței bunurilor a fost mai mare cu 121 de milioane de euro și a ajuns la 16,396 miliarde de euro, în timp ce deficitul veniturilor primare s-a adâncit cu 849 de milioane de euro, până la 4,689 miliarde de euro.
În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 6,68 miliarde de euro, cu 58 de milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar balanța veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 62 de milioane de euro la un excedent de 203 milioane de euro.
În interiorul balanței serviciilor, transporturile au avut un excedent de 3,218 miliarde de euro, iar serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, unul de 3,584 miliarde de euro. Turismul a rămas însă pe deficit, cu un sold negativ de 2,485 miliarde de euro, față de 1,951 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie 2025.
Investițiile străine directe au scăzut puternic
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 669 de milioane de euro în primele șase luni ale anului, față de 3,719 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Din această sumă, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 465 de milioane de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 204 milioane de euro.
Raportat la perioada similară a anului trecut, investițiile directe ale nerezidenților au fost mai mici cu peste 3 miliarde de euro. Tot în perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4,309 miliarde de euro și a ajuns la 232,772 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 184,581 miliarde de euro la 30 iunie 2026 și reprezenta 79,3% din total. Față de finalul anului trecut, aceasta a crescut cu 2,4%. Datoria externă pe termen scurt a fost de 48,191 miliarde de euro, respectiv 20,7% din total, în creștere cu 0,1% față de 31 decembrie 2025.
Datoria externă aferentă administrației publice a urcat de la 125,622 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut la 129,012 miliarde de euro la finalul lunii iunie. La nivelul administrației publice, cea mai mare componentă este reprezentată de titlurile de natura datoriei, în valoare de 88,279 miliarde de euro, urmate de împrumuturi, de 24,93 miliarde de euro.
Cum au evoluat indicatorii privind acoperirea datoriei și importurilor
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,2% în perioada ianuarie-iunie 2026, față de 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,8 luni la 30 iunie 2026, față de 6 luni la sfârșitul anului trecut.
În același timp, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 100,2% la finalul lunii iunie, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.
A.C.
