Diana Lucia Vasile, PhD, psihoterapeut de traumă, lector univ., președinte ISTT, prezentă la Conferința Națională a Asociației Psihologilor din România, desfășurată în perioada 2-4 iunie la Constanța, a coordonat Sesiunea plenară 4. Ea a discutat la Constanța despre mituri și realitate, despre psihoterapia traumei.
„Workshop-ul a prezentat participanților cele mai importante principii de lucru în psihoterapia traumei, așa cum rezultă ele din ultimele cercetări în domeniul psihologiei traumei. În jurul acestor principii s-au născut o serie de mituri pe care specialiștii în psihologie au nevoie să le conștientizeze și să le combată. Trei dintre cele mai importante mituri abordate sunt:
1. Psihoterapia traumei este de lungă durată.
2. Psihoterapia traumei este despre copilărie.
3. Psihoterapia traumei se bazează mai ales pe relația psihoterapeutică.
Informațiile prin care clarificăm aceste mituri provin din experiența personală de psihoterapeut îmbinată cu studiul literaturii de specialitate din care am extras cele mai recente cercetări care indică eficacitatea psihoterapiei traumei până la 80% dintre cazurile abordate. Workshop-ul a fost interactiv, bogat în exemple și situații concrete menite să sprijine psihoterapeuții din orice orientare psihoterapeutică să abordeze cu încredere persoanele traumatizate prin orice tip de interacțiune electronică, telefonică, față în față sau mixtă.
Acest workshop a fost conceput ca o activitate de grup. El a vizat tematica modului în care apare traumatizarea psihică, a manifestărilor acestora în relațiile semnificative, precum și principiile psihoterapiei care are în atenție traumatizarea psihică. Psihoterapia traumei vizează procesarea experiențelor traumatice cu scopul ameliorării funcționării psihice și fizice sănătoase. A fost un workshop interactiv în care îmbinăm armonios prezentarea unor informaţii teoretice cu exerciţii practice, de tip analiză de caz și folosirea metodei intenției, prin folosirea empatiei și a rezonanței, care dezvoltă capacitatea participanților de a identifica rănile psihice proprii și ale altora, determinate de evenimente traumatizante din viaţa lor, dar mai ales de a stimula capacitățile reglatorii.
Ne-am propus să subliniem caracteristicile traumelor spre deosebire de tensiunile interioare provocate de stres. Având în vedere că s-a adresat cu precădere psihologilor, ca parte a formării continue, am abordat aceste aspecte în contextul relaţiei terapeutice, fie ea individuală sau de grup”.
A.V.
