Directorul Adriana Câmpeanu, la ceas de bilanț. Ce se întâmplă cu Spitalul de Boli Infecțioase și cu angajații? Președintele Consiliului de Administrație face primele declarații

1
765

Cabinetele de medicină școlară din Constanța se digitalizează. Motivul? Eliberarea rețetelor compensate și biletelor de trimitere pentru elevii repartizați în internate și care nu au un medic de familie în municipiul Constanța.

Cine semnează pentru primirea testelor anti-COVID în școli și cine verifică dacă testele sunt făcute corect? Se închide sau nu clasa dacă un elev este pozitiv? Copiii se testează. Dar profesorii? Ce face Direcția Medico-Socială, prin Centrul “Sf. Filofteia”, pentru oamenii străzii în sezonul rece? Ce servicii sociale și socio-medicale sunt stabilite pentru persoanele vârstnice din municipiul Constanța? În ce stadiu al implementării se află strategia de sănătate din Constanța, pentru următorii 10 ani, elaborată de Compartimentul de prevenire, monitorizare şi derulare programe de sănătate și când va intra în dezbatere publică? Constanța a fost reprezentată la Bruxelles, la un Forum European. Care sunt concluziile? Cât de pregătită este Constanța pentru implementarea unei asistențe sociale de calitate? Ce se întâmplă cu Spitalul de Boli Infecțioase, cu acreditarea unității sanitare și cu angajații? Medicul Adriana Teodora Câmpeanu, directorul executiv al Direcției Medico-Sociale din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială a Consiliului Local Municipal Constanța, dar și președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, ne-a oferit toate răspunsurile în cadrul unui video interviu Focus Press.

Reporter: Sunteți directorul executiv al Direcției Medico-Sociale, din cadrul Direcţiei Generale de Asistență Socială a Consiliului Local Municipal Constanța, dar și președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. Cum arată bilanțul dvs. la 6 luni de mandate sau chiar mai bine de 6 luni?

Dr. Adriana Câmpeanu: Pe 8 decembrie s-au împlinit aceste 6 luni. O să vă spun în primul rând care este structura Direcției Medică-Sociale. Vorbim de Serviciul de Medicină Școlară, despre Compartimentul de Asistență Medicală Comunitară, Centrul pentru persoane fără adăpost “Sf. Filofteia”, Centrul de Integrare și Reintegrare Socială și Compartimentul de prevenție, dezvoltare și coordonare programe de sănătate. O să încerc să le luăm puțin pe rând. Referitor la medicina școlară, având în vedere situația pandemică, am avut activități diverse în funcție de ceea ce s-a cerut la momentul acela. Acum fiecare medic și asistentă își desfășoară activitatea în cabinetele școlare. Vorbim despre 18 cabinete școlare și 13 cabinete de stomatologie. Fiecărui cabinet îi este arondat un număr mai mare de unități școlare. Între 5-8 sau 10 unități școlare – licee, școli și grădinițe. Numărul de cabinete efective în școli este mai mare. Sunt undeva aproape de 80. Ce mi-am propus? În primă fază am avut o etapă de evaluare, atât a dotărilor, cât și a personalului existent. Ne-am propus ca, până la sfârșitul anului, să completăm prin scoatere la concurs posturile de medici și asistente care erau vacante. Am reușit să angajăm un număr mai mic de personal pe termen nedeterminat. Aproape toate cabinetele sunt cu personal mediu sanitar angajat pe stare de alertă. A fost modalitatea cea mai ușoară să angajăm personal. Asta în condițiile în care o bună perioadă după septembrie s-a făcut acea testare rapidă, testare care se făcea de personalul din unitatea școlară respectivă. Am avut o perioadă în care ne-am propus, împreună cu echipa de la DGAS, să realizăm investiții destinate cabinetelor medicale școlare, respectiv 56 de laptopuri și multifuncționale pentru informatizarea unităților școlare mari – liceele, școlile și o parte din grădinițele cu program prelungit. Această etapă de informatizare face parte dintr-o etapă de digitalizare a cabinetelor. Vrem să ajungem la performanța ca de anul viitor în aceste cabinete să se poată elibera rețete compensate și bilete de trimitere, în contract cu CJAS. Există această posibilitate, mai ales pentru elevii care stau în internate și a căror asistență medical este susținută doar de către cabinetele școlare, ei neavând medici de familie în municipiul Constanța. Cred eu că este o modalitate mai ușoară pentru elevi de a obține un tratament, un bilet de trimitere, o adeverință. Asta face parte din planul de dezvoltare și de digitalizare al cabinetelor de medicină școlară.

Rep.: Un mare avantaj pentru elevi.

Dr. Adriana Câmpeanu: În același timp am încercat prin apariția la emisiuni TV, prin promovarea pe pagina noastră de Facebook, cât și a Primăriei, să promovăm serviciile medicinei școlare. Aici vrea să subliniez mai mult existența cabinetelor stomatologice. Am desființat arondarea cabinetelor stomatologice. Orice elev din municipiu se poate prezenta la cabinetele stomatologice, acestea fiind reabilitate începând cu anul 2018, atât ca spații, cât și ca aparatură. Aparatura este nouă, modernă și performantă. Rivalizează cu cabinetele private. Așa că orice copil sau orice părinte își poate duce copilul în aceste cabinete, beneficiind de servicii și de tratamente gratuite. Am încercat să fie cunoscută activitatea lor și mă bucură că am avut succes. Adresabilitatea a crescut. În altă ordine de idei, pe lângă aceste echipamente, s-au achiziționat echipamente de protecție, mobilier medical și tot ce este nevoie ca aceste cabinete să funcționeze conform legislației și conform normelor de prevenție în pandemia de COVID-19. Am încheiat protocoale de colaborare cu câteva instituții pe partea socială, pentru a reuși să avem o activitate mai bună pe medicina școlară, dar și pe Centrul “Sf. Filofteia”, adăpostul de noapte. În momentul în care am ajuns în instituție nu exista decât „Sf. Filofteia”, Centrul de noapte, iar pe organigramă exista Centrul de integrare și reintegrare social. Am reușit în iulie să acredităm ca serviciu social și să obținem licențierea provizorie și pentru Centrul de zi de integrare și reintegrare. Aceasta era o structură doar pe hârtie. De la momentul licențierii a fost angajat un psiholog și un asistent social. Ei și-au început activitatea cu aceste persoane. Au făcut bradul și chiar a fost și Moș Crăciun la ei. Încercăm, ușor-ușor, ca prin diverse activități să dăm o șansă oamenilor care sunt beneficiari acolo. Compartimentul de Asistență Medicală Comunitară este format din cinci asistenți medicali și doi mediatori sanitari. Poate un pic insuficienți, însă activitatea lor este în strânsă colaborare și coordonare cu Direcția de Sănătate Publică. Activitățile pe care le derulează acest compartiment au avut ca primă componentă și cea mai importantă în perioada aceasta informarea privind vaccinarea împotriva COVID-19 și măsuri de prevenție și activitate desfășurată la solicitarea unităților sanitare, pentru ca ei să meargă în teren și să vadă situația diferitelor persoane aflate în nevoie. Compartimentul de prevenție, dezvoltare și coordonare programe de sănătate este o structură nouă. În afară de Comisia mixtă elaborată la nivelul Consiliului Local și de toți partenerii care au venit să lucreze, la nivelul Compartimentului de prevenție am reușit să angajăm un inspector care să ne ajute cu elaborarea documentației. În momentul acesta ne aflăm la o situație aproape de finalizarea strategiei. Am elaborat draftul. Acum așteptăm un feedback din partea autorităților locale, a viceprimarului Ionuț Rusu. El are atribuții pe Direcția Generală de Asistență Socială și vom stabili împreună prioritățile activităților și apoi vom elabora documentul final. Acesta va merge în dezbatere publică. Acest proiect se va finaliza undeva în luna ianuarie 2022, printr-o hotărâre de Consiliu Local.

Rep.: Sunteți președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța. Ce se întâmplă acum acolo?

Dr. Adriana Câmpeanu: Toată lumea – vorbind de managementul interimar, împreună cu Consiliul de Administrație și cu autoritățile publice locale implicate, adică Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Prefectura – a încercat să găsească soluții în așa fel încât redeschiderea acestei unități să fie cât mai repede. Cu toții ne dorim asta – personal medical, personal de suport, cât și cetățenii municipiului. Însă, condiția de deschiderea a unității sanitare este de a fi deschisă în condiții de siguranță, conform normativelor în vigoare. Ce trebuie făcut acum? Trebuie făcut conform normelor, conform a ceea ce spun toate instituțiile care autorizează. Condiția pentru deschidere a fost ca acea clădire să fie sigură din punct de vedere tehnic, atât al tuturor rețelelor electrice de oxigen, cât și al siguranței în construcții. Nicio autoritate nu dă autorizație de deschidere până nu sunt îndeplinite toate aceste elemente. Lucrurile au fost și mai complicate din cauza incendiului care a avut loc acolo și a anchetelor care s-au derulat și au îngreunat puțin punerea la dispoziție a documentațiilor tehnice pentru experții care trebuiau să elaboreze aceste expertize. Expertizele au trebuit făcute pe partea în care s-a produs incendiul. Apoi, mai departe, toate aceste expertize au trebuit elaborate în continuare și extinse pentru cealaltă parte a spitalului – partea neafectată vizibil. Cu ochiul liber nu vezi posibilele vicii care ar putea exista în partea cealaltă. Însă, a fost necesară extinderea tuturor acestor expertize și pe partea care urmează să fie dată în folosință. Aceste lucruri sunt cerute de autoritățile care vor da OK-ul că totul este bine și se va putea deschide și partea care n-a fost afectată. Acestea sunt, din păcate, normativele legale în vigoare pe care trebuie să le îndeplinească orice unitate sanitară, pentru siguranța pacienților cât și a personalului de acolo. Este foarte ușor să spui că “Se putea deschide!” Însă, cine își punea semnătura pe documentele de deschidere atâta timp cât nu ești sigur și atâta timp cât expertizele în sine nu au făcut lucrul acesta? Expertizele acestea acum trebuie corelate cu viitorul proiect de eficientizare energetică. Proiectul acesta, în momentul în care va fi reabilitată unitatea sanitară, trebuie să îndeplinească normativele și criteriile legale ale unui spital nou. Dezamăgirea a fost foarte mare atât din partea personalului, cât și a cetățenilor. Eu îi înțeleg. M-am străduit împreună cu managementul și cu toate autoritățile de care v-am spus ca lucrurile acestea să se întâmple mai repede, dar pe măsură ce experții realizau aceste expertize complexe și rapoarte – nu sunt de specialitate- dar înțeleg că a trebuit făcute aceste expertize la cel mai înalt nivel și de cei mai profesioniști experți, care au fost găsiți aici, și care să-și asume aceste lucrări. Mai departe, în funcție de aceste lucrări, se etapizează și se hotărăsc planurile de lucru. Cu toată dezamăgirea vă spun că toată lumea a încercat să facă lucrurile acestea cât mai repede posibil. Însă, întotdeauna principiul este cel al calității și al siguranței înainte de a face niște lucruri repede. Poate dacă le faci repede nu le faci cu aceeași rigurozitate și atunci a primat rigurozitatea, corectitudinea, pentru ca tot ceea ce urmează de aici încolo să ducă la o lucrare corectă. Este independent poate de mine sau de altcineva să spună cât de repede sau cât de complex trebuie să facă un expert o lucrare. Timpii aceștia au fost tocmai pentru a exista lucrurile bine făcute. 

Rep.: Ce pași s-au făcut până acum pentru redeschidrea unității sanitare?

Dr. Adriana Câmpeanu: Sunt gata o serie de expertize și lucrări care nu au avut nevoie de autorizație de construcție – lucrări de igienizare, lucrări de curățenie. S-au montat niște uși – anumite investiții care au fost planificate, cum a fost un lift nou. Liftul a fost deja montat, lucruri care trenau de ani buni. Investițiile au fost aprobate înainte de a se întâmpla toate aceste lucruri, dar odată cu acest aspect s-au făcut. Sunt pași care pentru unii pot părea mici sau pentru alții pot părea mari, dar pași se fac. Vreau să vă spun că lucrurile nu stau și vreau să corectez un lucru care a fost puțin neplăcut și poate a adus la puțină confuzie în media. A apărut un videoclip de promovare în care se spunea că acolo nu se face și nu se întâmplă nimic. La momentul la care a fost filmat acel videoclip, undeva în luna octombrie, într-adevăr nu se făcea nimic. Însă, de la momentul filmării videoclipului și până săptămâna trecută când a fost difuzat în media este o perioadă lungă în care acolo s-au derulat lucruri. Această filmare înțeleg că avea ca și obiectiv strângerea unor fonduri și vine la un interval de o lună și mai bine de la filmare, care a creat un pic de confuzie și nemulțumire în rândul celor care l-au vizionat.

Rep.: Până în octombrie nu s-a făcut nimic acolo. Care ar fi motivul?

Dr. Adriana Câmpeanu: S-au făcut evaluări. Multe documente au fost blocate de ancheta penală. Toate aceste documente erau necesare pentru a putea fi puse la dispoziția experților. S-au făcut dosare întregi. A fost o muncă titanică să faci dosare întregi, care au fost puse în primă fază la dispoziția experților. Au fost o mulțime de expertize pe mai multe segmente – siguranță în construcții, electricitate, siguranță la incendiu și partea de oxigen. Toate aceste expertize la un moment dat trebuie incluse într-un deviz de lucrări. Toți trebuie să vină cu niște soluții tehnice și armonizate pentru elaborarea planului de lucrări. O parte din ele s-au făcut, o parte din ele se așteaptă pentru redeschiderea părții neafectate de incendiu. Pentru a putea fi redeschis spitalul trebuie refăcute toate planurile și circuitele și aduse la legislația în vigoare. Aici a fost o muncă care implică activitatea personalului medical și a arhitecților. Arhitecții au desenat și refăcut circuitele, toate acestea impunând o armonizare cu numărul de prize, cu numărul de surse de oxigen. Vă vorbesc pur netehnic, doar din perspectiva cuiva care a ascultat stadializarea și până unde s-a ajuns cu lucrările. Din exterior poate părea puțin. Însă, numai ședințele de lucru au dorat 2-3 ore, activitatea personalului care a rămas în spital desfășurându-se până undeva după orele normale de program pentru a răspunde tuturor  autorităților care au pus întrebi. Inclusiv noi am pus întrebări și trebuia să răspundem la situații. Poate că și eu și managementul nu am mai avut timp să explicăm toate aceste lucruri, care de multe ori se întâmpla într-o dinamică în care aveai o situație la ora 10.00 și la ora 18.00 aveai alta, iar sâmbăta și duminica  aveai altceva. Nu se plânge nimeni. Toată lumea a încercat să pună umărul în funcție de competențele, cunoștințele și nivelul de decizie pe care l-a avut ca lucrurile să se miște și să se întâmple cât mai repede. Asta fără a vă putea da un termen. Ar însemna să fiu fie optimistă, fie pesimistă și prefer să vedem ce putem face azi ca să mergem înainte. Revin, clădirea a fost extrem de veche. Poate multe din lucruri au fost făcute. Poate nu cum ar fi trebuit și în momentul acesta ai dat la o parte tot și trebuie să le faci conform unor planuri, experți, conform unei legislații care să permită apoi autorizarea și acreditarea spitalului în condițiile prevăzute de lege.

Rep.: S-au făcut multe demersuri, dar legislația este destul de stufoasă…

Dr. Adriana Câmpeanu: Legislația trebuie armonizată – legislația pentru securitatea la incendiu, legislația pentru securitate în construcția clădirii, plus legislația specifică pentru funcționarea unui spital. Toate acestea trebuie armonizate. Toată instalația aceasta de oxigen este o lucrare separată și pentru ea trebuie să ai alte normative legale. Aici este o situație complexă. Este un spital diferit de un spital de psihiatrie sau de un spital de pediatrie, fără necesar de oxigen și lucrurile trebuie făcute bine și corect mai ales că în spate avem un incident dezastruos în care și-au pierdut viața niște oameni. Nu poți trece cu vederea lucrurile acestea. Nu a fost un accident minor. Toată lumea își dorește ca spitalul să fie deschis în condiții de siguranță.

Rep.: Fiind luna decembrie sunt și multe sărbători. De asemnea și în ianuarie. Credeți că în ianurie-februarie ar putea fi deschisă partea care nu a fost afectată de incendiu?

Dr. Adriana Câmpeanu: Este greu de spus acest lucru și nu mă voi pronunța. Se caută soluții alternative. Deja se lucrează la Spitalul Modular, o parte din proiectul acela care era pe situație COVID, dar care se va extinde în așa fel încât pierderile din partea vechea, paturile să fie adăugate, preluate în această parte modulară. Se lucrează la soluții alternative să se poată deschide fie o parte mai mică din partea veche sau să fie un număr de paturi în spitalul modular.

Rep.: Oamenii s-au arătat revoltați de situația de acolo din cauza faptului că lucrurile durează mai mult. Cum comentați?

Dr. Adriana Câmpeanu: Este firesc să fie revoltați. Managementul spitalului, eu și autoritatea locală le înțelegem nemulțumirea. Însă, din păcate, lucrurile trebuie făcute într-un anumit fel. Probabil că ei au ajuns la o stare de nerăbdare și de incertitudine. Toată lumea îi înțelege (pe constănțeni –n.r.) și îi sprijină. Însă, trebuie să înțeleagă toată lumea că acest spital trebuie deschis așa cum trebuie. Orice structură și orice unitate medicală trebuie deschisă în aceste condiții, pentru că suntem în anul 2021. Anul acesta sunt niște norme. Cu tot respectul față de munca fiecăruia, dar trebuie ca ei să aibă înțelegere față de toți acești oameni care nu stau. Fiecare expert lucrează în mediul lui de lucru. Ei nu sunt în spital. Dar asta nu înseamnă că nu se întâmplă lucruri.

Rep.: Ce se va întâmpla cu angajații până la redeschiderea spitalului? Mulți se tem că vor rămâne fără locuri de muncă.

Dr. Adriana Câmpeanu: O parte din angajați sunt detașați pe ordinul lui Raed Arafat. Am vești bune. Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică, a trimis banii în data de 13 decembrie, iar toți salariații Spitalului de Boli Infecțioase își iau salariile. La nivelul lunii noiembrie au venit banii pentru luna octombrie, bani care inițial au fost suportați de către unitatea spitalicească. Lucrul aceste urmează să se întâmple în continuare prin cererile de finanțare prin care spitalul le trimite prin DSP și mai departe la minister. Aceștia sunt cei de pe ordinul lui Arafat. Ceilalți sunt detașați pe Codul Muncii, iar aceștia își primesc banii de la unitățile sanitare prestatoare. Până la momentul acesta, scriptic vorbind, nu există unități care să spun că “Nu ne mai dorim să prelungim detașările”. Nemulțumirea vine din faptul că aceste detașări, cele mai multe dintre ele, se prelungesc lunar. Doar o parte foarte mică a fost detașată pentru trei luni și undeva anul viitor se încheie detașările. Este foarte greu să vorbim la viitor și este foarte greu ca eu să-mi exprim opinii despre ce fac managerii acestor spitale și dacă vor vrea sau nu vor vrea (să mai prelungească detașările –n.r.). Dar dacă vor fi în pasul să nu vrea, toate autoritățile își vor da mâna în așa fel încât să se găsească soluții și nimeni să nu rămână pe afară.

Rep.: S-au mobilizat și trei organizații, asociații pentru strângerea fondurilor necesare lucrărilor de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ce ne puteți spune despre acest aspect?

Dr. Adriana Câmpeanu: Filmulețul a avut rol de promovare și din dorința de a strânge fonduri. Însă, abordarea a fost decalată de la momentul în care ei au văzut că nu se face și își doreau strângerea acestor fonduri, până la momentul în care a apărut pe piață. Însă, orice ajutor este bine-venit nu numai din partea celor trei ONG-uri – recomandările angajaților din spital. Orice ONG care își dorește să strângă bani este bine-venit. Oricine dorește să doneze o poate face direct în contul spitalului, contul fiind disponibil pe site. De asemenea, am avut plăcerea să aflu că inclusiv asociațiile de părinți ale anumitor școli și-au propus de sărbători să strângă bani și să doneze pentru spital. Cea mai mare sumă, până la momentul acesta, a fost dată de către Administrația Porturilor Constanța. Pe această cale am să le mulțumesc. Este o sumă importantă din care se vor face investiții în spital și este un lucru bun. Acum, la final de an, orice instituție care are profit poate să direcționeze către spital. Este greu de spus că nu se face nimic. Fiecare ONG știe ce are de făcut. Așa cum în anul 2019-2020 constănțenii s-au mobilizat ca să ajute spitalul pentru a trece peste perioada aceea complicată, pentru că nu existau măști, mănuși și materiale sanitare, probabil că și acum se vor mobiliza pentru spital.

Rep.: Ce ne puteți spune despre acreditarea spitalului?

Dr. Adriana Câmpeanu: Acreditarea spitalului suferă acum un plan de conformare, pentru a se adapta la noua structură prin care va funcționa. Un plan de conformare s-a depus deja, iar acest lucru îl vom vedea în funcție de capacitatea pe care spitalul o va avea la momentul deschiderii.

Rep.: Vă rog sa transmiteți, în primul rând, un mesaj cadrelor medicale de la Infecțioase și, în al doilea rând, angajaților din subordinea dvs, dar și tuturor constănțenilor.

Dr. Adriana Câmpeanu: Tuturor angajaților Spitalului de Boli Infecțioase vreau să le mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-au făcut acolo. Le doresc să aibă înțelegere și speranță și să creadă că toată lumea își dorește deschiderea spitalului. Cu toții suntem acolo pentru acest obiectiv. Tuturor angajaților și tuturor constănțenilor le doresc multă sănătate, sărbători cu bine și să fim cu toții sănătoși.

Mai multe detalii în video interviul Focus Press!

Alexandra VASILE

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.