Situația navigatorilor este, în continuare, incertă, iar asta pentru că nu se știe exact când și în ce circumstanțe se vor realiza schimburile între echipaje, având în vedere că multe dintre state au granițele închise, aşa încât zboruri nu se realizează.
Îngrijorător este faptul că foarte mulți dintre marinarii blocați la bordul navelor și-au depășit contractele cu mult și nu se știe când vor putea ajunge acasă. Pe de altă parte, alți navigatori așteptau să plece în voiaj, fiind la limită cu resursele financiare.
Contactat de Focus Press, directorul CERONAV, Ovidiu Cupșa a vorbit despre situația navigatorilor: ”În momentul de față, din păcate s-au realizat, probabil, cam în jur de un sfert din schimburile programate la nivel mondial. Sunt undeva în jur de 200 de mii, poate și mai mult de navigatori blocați la bordul navelor și cea mai mare problemă rămâne în continuare lipsa zborurilor și incapacitatea de a face transferurile în anumite porturi”, a declarat Cupșa.
Dacă ne referim strict la Europa, aici situația s-a mai schimbat, în favoarea navigatorilor, fiind permise schimburile, asta pentru că au fost programate zboruri charter pentru a le permite marinarilor să se întoarcă acasă, ori, după caz, să se îmbarce.
”Schimburile din Europa se realizează relativ ok, adică ceea ce este schimb la nivel de Europa nu prea există probleme, pentru că sunt legături terestre. Cele mai mari probleme sunt cu schimburile în alte continente. Din cauza lipsei zborurilor nu se poate face joncțiunea cu navele, nu pot ajunge la nave oamenii. Deci asta este cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm și din cauza asta foarte mulți sunt în depășire de contracte, nu reușesc să ajungă acasă, iar reversul medaliei este că la uscat stau alți 200 de mii de oameni care au probleme de natură socială, financiară, pentru că ar fi trebuit să plece la un moment dat. Din păcate este o situație care nu a putut fi gestionată la nivel mondial, din cauza faptului că, pe bună dreptate statele sunt suverane și atunci fiecare guvern a luat măsurile pe care le-a crezut de cuviință pentru stoparea răspândirii pandemiei și din cauza asta organisme mondiale ca IMO, ONU și reprezentanții mondiali ai marinarilor nu au reușit să impună o practică unitară la nivel mondial și atunci, ”câte bordeie, atâtea obiceie”, a adăugat Ovidiu Cupşa.
Marea problemă care apare, ca urmare a prelungii contractului, este cea legată de stres, de oboseală, de incapacitatea, de multe ori de a-și mai duce sarcinile la îndeplinire așa cum trebuie: ”Acest fapt pune în pericol pe de-o parte și siguranța navigației, dar și bunul mers pe termen lung al economiei mondiale pentru că, vrem nu vrem să recunoaștem, economia mondială este dependentă de marinărit”, a mai spus Ovidiu Cupșa.
Loredana MIHAI
