Volumul de mărfuri din Portul Constanța a crescut semnificativ în ultimii trei ani, dar aprovizionarea, importul și exportul de produse și materii prime sunt afectate de infrastructura feroviară puternic degradată și de lipsa investițiilor, se arată într-un studiu oficial al Consiliul Concurenței făcut public pe 18 iulie. De abia de curând, autoritățile au început să miște la propriu vagoanele vechi din incinta Portului și să demareze repararea infrastructurii CFR.
În contextul actualei situații internaționale, dar și al pandemiei de COVID-19, Portul Constanța a devenit principalul port cu deschidere la Marea Neagră. Astfel, volumul de mărfuri din Portul Constanța ce au proveniență sau destinație Republica Moldova și Ucraina a crescut cu 823%, respectiv 144%, în ultimii trei ani, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) și Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenței.
Deși există un plan de măsuri pentru fluidizarea tranzitului de mărfuri în Portul Constanța, care prevede eliberarea unor linii de cale ferată blocate cu vagoanele CFR Marfă, precum și implementarea de către CFR SA a unui program de lucrări de reparații și întreținere necesare pentru infrastructura feroviară, acesta nu a fost pus complet în aplicare.
În perioada ianuarie 2019 – martie 2022 nu au fost alocate sume pentru lucrări de reparații și de întreținere.
În același timp, este necesară modernizarea liniilor de cale ferată din zonă, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare din port, ţinând cont şi de proiectele de investiţii şi planurile de dezvoltare ale operatorilor portuari, ceea ce va conduce la creșterea capacității de preluare a mărfurilor provenite din port și va contribui la dezvoltarea transportului multimodal şi la creşterea volumelor de trafic de marfă pe calea ferată. Acest lucru se înscrie în strategia Comisiei Europene, care estimează că traficul feroviar de marfă va crește cu 50% până în 2030 și se va dubla până în 2050, comparativ cu anul 2015.
Consiliile de Supraveghere din cadrul Consiliului Concurenței consideră că trebuie realizate investiții pentru realizarea de dane specializate cu adâncimi mari, o reprofilare continuă a acestora, în funcție de specificul mărfurilor, va duce la folosirea la capacitate maximă a terminalelor de depozitare și a maximizării potențialului portului.
Având în vedere că traficul de echipamente și mașini a înregistrat o creștere majoră, se recomandă de asemenea și construirea unui nou terminal Ro-Ro (Roll-on/roll off – tip de navă maritimă specializată în transportul mașinilor și echipamentelor mari) în zona Constanța Sud, incluzând și o legătură cu infrastructura feroviară ceea ce va conduce la o creștere susținută a traficului de acest tip de mărfuri.
Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) să analizeze oportunitatea gestionării infrastructurii de transport de servicii feroviare în Portul Constanța de către un singur administrator, respectiv CN APM SA, cu respectarea însă a reglementărilor în ceea ce privește siguranța feroviară.
O altă recomandare este de realizarea unui terminal GNL (gaz natural lichefiat – n.r.) și a unuia specializat în barje. Dezvoltarea unui terminal de GNL ar fi o investiție de importanță strategică pentru România având în vedere că pe coasta de vest a Mării Negre nu există un terminal GNL, în timp ce un terminal specializat pentru barje ar permite acostarea în siguranță a peste 200 de barje simultan și ar crește susținut traficul de cereale, îngrășăminte, semințe uleioase și combustibili minerali solizi.
C.S.
