După circa 15 ani, un dosar penal urmează să fie reluat de la zero. Ani în care el a trecut prin camere preliminare, a ajuns la condamnări, însă la apel s-a dispus rejudecarea. Este vorba despre dosarul în care Robert Iulian Feodor, Vasile Bratu și Virgil Roman Lungu sunt acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani.
Presupusele fapte sunt din 2010, iar dosarul a ajuns în instanță, inculpații condamnați, iar la apel judecătorii au decis rejudecarea pe fond. Și tot așa până în decembrie 2024, când judecătorii au decis excluderea probelor administrate de organul de cercetare penală, adică de polițistul Dan Frumușelu. De asemenea, judecătorii au cerut procurorilor să menționeze dacă mențin trimiterea în judecată. Iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a precizat că menține trimiterea în judecată.
În continuare, pe 8.05.2025, judecătorii Tribunalului Constanța au decis: „Restituire la procuror pentru completarea actului de sesizare. Soluția pe scurt: Încheierea 329: În baza art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, restituie cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța privind pe inculpaţii FEODOR ROBERT IULIAN, BRATU VASILE, LUNGU VIRGIL ROMAN. Conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept la contestație în 3 zile de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 08.05.2025, prin punerea la dispoziţie a soluţiei prin mijlocirea grefei instanţei“, potrivit minutei judecătorești.
Judecătorii au depus contestație, precizând că respectivul agent de Poliție nu a emis toate actele de urmărire penală, activitatea infracțională a acestuia desfășurându-se, potrivit hotărârii definitive de condamnare, în perioada 14 iunie 2011 – 22 decembrie 2012 și că nu se poate reține că procesul penal a fost lipsit de echitabilitate, în condițiile în care jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului stabilește, în aplicarea art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, că respectarea dreptului la un proces echitabil se apreciază prin raportare la întreg ansamblul procesual, iar nu pentru fiecare fază procesuală în parte, iar încălcarea acestui drept se poate reține dacă el este vătămat în substanța sa, iar nu la nivel aparent, pur teoretic.
Astfel, pe 29.09.2025, magistrații Curții de Apel Constanța au stabilit: „Admite contestaţia formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa împotriva Încheierii nr. 329 din data de 8 mai 2025 și împotriva încheierii de ședință din data de 16 decembrie 2024, pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, în Dosarul penal nr. 493/36/2022/a1, desfiinţează încheierile contestate şi, rejudecând: 1. În temeiul art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, respinge cererile şi excepţiile formulate în camera preliminară de către inculpatul Feodor Robert-Iulian, cu privire la legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală şi a sesizării instanţei, în Dosarul de urmărire penală nr. 1627/P/2010 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. (…) Dispune începerea judecăţii privind pe inculpaţii Feodor Robert-Iulian , Bratu Vasile și Lungu Virgil-Roman, sub aspectul săvârșirii infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestora“, potrivit minutei judecătorești.
Astfel, urmează să se stabilească termenul în proces.
Amintim că în dosarul din 2010 Feodor este acuzat că, în calitate de administrator al firmei Yobo Construct Invest SRL din Mangalia, a indus în eroare reprezentanţii societăţii Agigea Expres din Agigea, reprezentată de Emil Gheordunescu, printr-un contract de vânzare – cumpărare a 3.500 de tone de uree, în valoare de 548.614 lei. Numai că respectiva firmă era declarată în stare de inactivitate încă din 2009, iar certificatul de plătitor de TVA îi fusese anulat.
În august 2010, acelaşi Feodor este acuzat că a închiriat patru autocamioane marca Iveco, în valoare de 347.200 de euro, pe care le-a folosit în vederea transportării ureei, iar când şi-a terminat treaba cu ele, le-a vândut, se arată în rechizitoriu. Complici la infracţiuni au fost Virgil Lungu şi Vasile Bratu.
Apoi, în martie 2015, Virgil Lungu a fost arestat într-un alt dosar, instrumentat de DNA, pe motiv că, în perioada septembrie 2014 – sfârşitul lunii ianuarie 2015, a purtat mai multe discuţii cu un denunţător, în cadrul cărora a pretins şi acceptat primirea unor sume de bani cuprinse între 20.000 şi 50.000 de euro.
Aceste sume de bani au fost pretinse pentru ca inculpatul să-şi folosească influenţa pe care afirma că o are asupra unui magistrat din cadrul Tribunalului Constanţa, să-l determine pe acesta să revină asupra unor măsuri asigurătorii, în sensul revocării acestora, şi să-i garanteze denunţătorului o judecată corectă, imparţială. Totul are legătură cu dosarul prezentat mai sus.
Şi iţele sunt şi mai complicate, în sensul că printre cei ce au participat la anchetă este chiar poliţiştul Dan Frumuşelu, care a fost judecat alături de Emil Gheordunescu pentru luare de mită, dar într-un alt dosar, în care au şi fost condamnaţi.
Liliana BELCIUG