Moștenirea este una dintre cele mai sensibile proceduri juridice, iar întrebarea „după cât timp se poate pierde dreptul la moștenire“ apare frecvent în rândul celor care se confruntă cu un deces în familie.
Codul Civil român reglementează clar acest aspect, pentru a evita conflictele între succesibili și pentru a asigura stabilitatea juridică a patrimoniului defunctului.
Termenul legal de opțiune succesorală este de un an de la deces, adică moștenitorii au la dispoziție un termen de un an pentru a decide dacă acceptă sau renunță la moștenire.
La rândul ei, potrivit legii, acceptarea moștenirii poate fi expresă – printr-o declarație notarială sau un act oficial, sau tacită – prin fapte care arată intenția de a folosi bunurile moștenite (de exemplu, administrarea sau vânzarea acestora).
Un aspect foarte important: dacă moștenitorul nu face niciun demers în acest interval, legea consideră că a renunțat implicit la moștenire.
Excepții de la „regulă“
Există, totuși, și unele situații speciale, în care termenul de un an nu începe imediat de la data decesului, cum ar fi, de exemplu, în cazul copilului născut după decesul defunctului, caz în care termenul de un an începe să curgă la data nașterii copilului sau, în cazul morții declarate prin hotărâre judecătorească, când termenul de un an curge de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă.
În ambele situații, dreptul de moștenire se pierde după ce termenul de un an se scurge.
Codul Civil prevede și unele condiții de excludere din moștenire
Pe lângă pierderea dreptului prin neexercitarea opțiunii succesorale, există și situații, conform Codului Civil, în care o persoană este exclusă de la moștenire.
Indignitatea succesorală o întâlnim atunci când moștenitorul a comis fapte grave împotriva defunctului, cum ar fi violențe sau tentativa la omor.
Mai există și renunțarea expresă, atunci când moștenitorul declară oficial că nu dorește să primească bunurile.
Ce spune avocatul Adrian Cuculis
„Tehnic, dreptul de a moșteni este imprescriptibil, în schimb dreptul de a valida opțiunea succesorală în sensul de acceptare sau de neacceptare a moștenirii se poate face în termenul de un an de zile de la momentul de la care a intervenit decesul celui care lasă moștenirea.
Trebuie să avem, totuși, în vedere și faptul că unei persoane care acceptă moștenirea în mod tacit, în sensul folosirii bunurilor ce au rămas cu titlu de bunuri succesorale acestuia, nu i se aplică termenul de un an, ci doar pentru cei care acceptă moștenirea în mod expres prin declarația autentică și care, de regulă, nu posedă bunurile pe mai departe“, ne-a precizat avocatul Adrian Cuculis.
În concluzie, dreptul la moștenire nu este nelimitat. Un an de la deces este perioada crucială în care moștenitorii trebuie să își exprime voința. În lipsa unei acțiuni, legea presupune renunțarea, iar patrimoniul defunctului va fi împărțit între ceilalți succesibili sau, în lipsa lor, va reveni statului.
Daniel ALBU
