Expropriații din zona bazei militare de la Mihail Kogălniceanu se luptă în instanță pentru a fi despăgubiți la adevărata valoare a terenurilor: unii au câștigat, alții au pierdut

Problema exproprierilor din zona Mihail Kogălniceanu persistă, în legătură cu sumele acordate de stat persoanelor expropriate, în baza Hotărârii de Guvern nr. 23/2020, privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din Cazarma 888 Mihail Kogălniceanu“. Vorbim de o situație cu care se confruntă foarte mulți proprietari și foști proprietari din acea zonă, care au fost despăgubiți în baza unor grile notariale, nicidecum în baza unor evaluări reale.

O altă familie a chemat în instanță Ministerul Apărării Naționale (MApN), solicitând anularea în parte a Hotărârii nr. H-575 din data de 11.03.2021 şi a Procesului-verbal nr. P-575/11.03.2021, emise cu privire exproprierile de la Mihail Kogălniceanu.

Documentele atacate în instanță vizează verificarea drepturilor de proprietate şi acordarea despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere. Practic, reclamanții Marian și Mirela A. au atacat aceste acte, solicitând stabilirea cuantumului despăgubirii juste pentru terenul expropriat, în suprafaţă de 43.650 mp, şi obligarea pârâtului la plata valorii juste şi reale a imobilului expropriat, în cuantum de 214.946 de lei (43.650 de euro).

De asemenea, reclamanții au solicitat și despăgubiri din partea MApN, din cauza faptului că nu și-au putut exploata terenul expropriat, care avea destinație agricolă, considerând că au fost prejudiciați cu 34.920 de lei.

Pe lângă toate acestea, reclamanții au cerut și obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente tuturor despăgubirilor stabilite de către instanţă şi calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii efective.

Situația de fapt

Prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2020, a fost aprobat amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional, adică a fost stabilit coridorul de expropriere, a fost aprobată lista cu imobilele proprietate privată ce vor fi supuse exproprierii, precum şi cuantumul despăgubirilor cuvenite proprietarilor terenurilor ce urmau a fi expropriate. Ulterior, a fost emisă Decizia de expropriere nr. A 7217 din 18.05.2020, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere.

În data de 11.03.2021, s-a întrunit Comisia pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale, constituită în baza unei decizii a MApN, acesta având calitate de expropriator, comisie care a adoptat o hotărâre și un proces-verbal de stabilire a despăgubirilor. Totodată, aceasta a luat act că reclamanții în cauză au declarat faptul că nu sunt de acord cu suma de 113.754,74 lei pentru imobilul ce urma să fie expropriat, întrucât valoarea despăgubirii era mult mai mică decât cea la care se tranzacţionează terenuri de același tip, situate în aceeaşi zonă.

Referitor la prejudiciul rezultat din imposibilitatea utilizării terenului agricol, evaluat temporar la suma de 34.920 de lei, reclamanții argumentează prin faptul că, începând cu data de 28.01.2019, au avut încheiat, pe o perioadă de zece ani, un contract de arendă în baza căruia au beneficiat, anual, de 1.000 kg de grâu/ha, respectiv 4.365 kg de grâu anual, pe care l-au evaluat la suma de 1 leu/kg, preţ mediu de vânzare.

Ce spun cei din MApN

În întâmpinare, reprezentanții MApN susțin că procedura stabilirii despăgubirilor este cea expres prevăzută de Legea nr. 255/2010, sumele individuale aferente despăgubirilor fiind estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit de către un expert evaluator acreditat ANEVAR, având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, și nu cea prevăzută de Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Ca urmare, la stabilirea despăgubirilor nu se ţine seama nici de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în aceeași zonă, nici de prejudiciul cauzat proprietarului, aşa cum prevede art. 25 alin. (1) din Legea nr. 33/1994. Tot ei susțin că s-a pus la dispoziția expertului evaluator, de Camera Notarilor Publici Constanţa, expertizele întocmite şi actualizate de notari, iar expertul s-a raportat la conţinutul acestora, care arată că un hectar de teren agricol (arabil) situat în extravilanul comunei Mihail Kogălniceanu este evaluat la o valoare de 5.500 de euro. Justificând, astfel, cuantumul despăgubirilor stabilite pentru reclamanți.

De fapt, exact acesta este motivul pentru care s-a ajuns în instanță: nu s-a ținut cont de valoarea reală a terenului, ci de unele grile notariale, care nu țin cont de eventuale particularități în ceea ce privește terenurile respective.

Trecând peste alte detalii procesuale, în primăvara acestui an, instanța de fond – Tribunalul Constanța ‒ a respins acțiunea ca nefondată, ocazie cu care obligă reclamanții la plata cheltuielilor de judecată.

Sentința civilă a fost atacată la instanța superioară cu apel, acesta fiind înregistrat la Curtea de Apel, luni, 18 septembrie a.c., iar aceasta urmează a stabili data judecării acestei căi de atac.

De precizat că, în baza aceluiași temei, unii expropriați au câștigat procesele intentate MApN-ului, despăgubirile fiind suplimentate prin hotărâri judecătorești.

Daniel ALBU