Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să se amplifice, pe fondul atacurilor reciproce, al riscului de extindere regională a conflictului și al implicării indirecte a marilor puteri. Escaladarea violențelor afectează deja piețele energetice, rutele comerciale strategice și stabilitatea geopolitică globală, generând temeri legate de securitate, economie și posibile crize umanitare în perioada următoare.
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu nu ar avea, pe termen scurt, consecințe directe asupra României din punct de vedere militar sau politic, însă efectele economice sunt deja vizibile, avertizează analiștii. Potrivit lui Răzvan Pantelimon, principalele riscuri vizează scumpirea energiei, creșterea fluxurilor de migranți și instabilitatea regională, în timp ce Cătălin Anghel subliniază că majorările de prețuri la combustibil vor fi graduale și nu justifică panică, România nefiind o țintă directă și fiind, deocamdată, departe de zona conflictului.
„Pe termen scurt ne afectează creșterea prețurilor la combustibil. Deocamdată, prețul la baril este 80 de dolari, dar depinde de cât de mult se întârzie cu acest conflict. Evident că vor fi efecte secundare regăsite în prețuri, dar nu vor crește prețurile la alimente în această lună instantaneu. Doar se vehiculează deocamdată că prețul la pompă ar putea ajunge la 10 lei, dar este o speculație. Nu trebuie să ne panicăm, este un moment cu un spike de creștere, o să treacă și o să revină. Prețurile la pompă nu sunt aliniate la cât e barilul în ziua aceea, ele se regăsesc peste o lună, două. Acum se lucrează cu stocurile curente care sunt pe prețurile vechi. Noi deocamdată nu suntem implicați și suntem departe de acea zonă, este o speculație pentru că și noi avem o bază militară în județ, dar este foarte departe și nu avem motive să ne panicăm”, a precizat Cătălin Anghel, analist și specialist în securitate cibernetică.
Răzvan Pantelimon susține că România nu va fi afectată direct, pe termen scurt, de conflictul din Orientul Mijlociu, însă avertizează că instabilitatea prelungită poate genera efecte serioase, în special economice și migraționiste, cu impact inclusiv asupra țării noastre.
„În context politic, cel puțin pe moment, nu vom fi afectați, pentru că nu suntem implicați direct în conflict. Însă vedem că există și atacuri asupra unor state, asupra unor baze britanice în Cipru, baze americane în toată zona Orientului Mijlociu. Am văzut isteria asta națională că o să atace bazele americane în România. Este greu de crezut, pentru că distanța este foarte mare și nu cred că se va ajunge la acest punct. Însă instabilitatea de acolo, pe termen lung, ne va putea afecta în momentul în care, să zicem, va începe un război civil sau vom avea instabilitate îndelungată; vor crește fluxurile de migranți.
Deja am văzut că sunt mulți iranieni care își părăsesc țara și atunci probabil vor crește fluxurile de migranți în întreaga Europa și este posibil și în România. Deci asta, acum, ar fi o consecință, poate, la nivel politic. Depinde foarte mult de ce se va întâmpla și de ce nevoie vor avea și ceilalți parteneri. Vedem că Uniunea Europeană este destul de divizată și destul de reținută în ceea ce privește participarea, dar, dacă se va lua o decizie de implicare mai complexă, atunci automat și România va fi implicată sau, dacă ni se va solicita de către Statele Unite să ne implicăm, atunci probabil că vor fi și astfel de implicații.
Însă pericolele cele mai mari, să spunem așa, și unde vom fi clar afectați, deja probabil am început să fim, vor fi pe zona economică, pentru că tot ce se întâmplă acolo va duce la creșterea barilului. Deja înțeleg că pe burse a ajuns la 100 de dolari și merge către 120 de dolari, ceea ce este o creștere imensă, și atunci vom asista la niște scumpiri în lanț, atât la pompă, cât și la toate prețurile, în consecință.
Deci aceasta va fi ca o primă consecință, apoi tot ce înseamnă blocarea fluxului maritim prin strâmtoarea Ormuz, deci nu doar cele de petrol, ci și alte elemente, vor duce și ele la creșteri de prețuri, plus că acest conflict lasă oarecum descoperită zona Ucrainei. Vezi că nimeni nu mai vorbește ce se întâmplă în Ucraina și atunci probabil că și asta ne va putea afecta, pentru că este în imediata noastră vecinătate. Cam astea ar fi, să spunem, riscurile imediate.
Acum, pe termen mediu și lung, putem să vedem o creștere a terorismului. Din fericire, în România noi nu am avut astfel de situații, pentru că serviciile își fac treaba din punctul ăsta de vedere și nu am avut atentate”, a declarat Răzvan Pantelimon, lector universitar și analist de politică externă.
La rândul său, Traian Antoniadis, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Portul Constanța, a declarat, analizând pentru Focus Press situația:
“Conflictul militar din Iran, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, riscă să genereze un șoc economic de proporții atât la nivel global, cât și pentru România. Consecințele majore identificate inca de la începutul lunii martie 2026 include:
- Impactul asupra Energiei și Carburanților
- Creșterea prețului petrolului: Cotațiile petrolului Brent au crescut deja cu 13% în mai puțin de 48 de ore de la atacuri, depasind pragul de 78-80 dolari/baril. Este posibil ca o blocare prelungită a Strâmtorii Hormuz sa împinga prețul spre sau peste 100 de dolari/baril;
- Scumpirea carburanților în România: Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la benzină și motorină putem considera ca un scenariu realist dacă tensiunile persistă, ceea ce va crește imediat costurile de transport și logisticii portuare;
- Criza gazelor lichefiate (LNG): Deoarece 20% din fluxul global de LNG trece prin Strâmtoarea Hormuz, România, care importă masiv gaze, va fi direct afectată de scumpiri și posibile perturbări ale aprovizionării. Consecințe Macroeconomice pentru România;
- Inflație persistentă: România este considerată a doua cea mai sensibilă țară din regiune la șocurile petroliere, conform ING Bank. Conflictul va pune presiune pe prețurile tuturor bunurilor de consum prin creșterea costurilor de producție și distribuție;
- Amânarea scăderii dobânzilor: Din cauza presiunilor inflaționiste noi, BNR și celelalte bănci centrale din regiune vor fi forțate să amâne orice decizie de reducere a ratelor dobânzilor, menținând costurile de creditare ridicate.
- Presiune pe cursul valutar: Monedele regionale, inclusiv leul, ar putea intra sub presiune pe fondul aversiunii la risc a investitorilor internaționali, care se orientează către active sigure precum aurul sau dolarul american. Riscuri pentru Companii și Porturi;
- Volatilitate extremă: Companiile românești trebuie să dezvolte strategii de reziliență pentru a face față fluctuațiilor bruște de prețuri și blocajelor comerciale;
- Criza componentelor: Portul Constanța este poarta de intrare pentru subansambluri electronice și piese din Asia. Reconfigurarea rutelor maritime prin ocolirea Africii (Capul Bunei Speranțe) adaugă 10-14 zile la timpii de livrare și crește semnificativ costul per container;
- Scumpirea bitumului și a cimentului: Proiectele de infrastructură mari (autostrăzi) ar putea înregistra întârzieri și creșteri de devize din cauza scumpirii bitumului importat și a energiei necesare în fabricile de ciment;
- Scăderea competitivității la export: Exporturile de produse metalurgice prin Portul Constanța au înregistrat deja un trend descendent, iar creșterea costurilor cu energia și combustibilul (prognozat la 10 lei/litru) face ca produsele românești să devină mai scumpe pe piețele externe;
- Efectul de domino în prețurile de consum: O creștere de 10% a costurilor de transport maritim se traduce, istoric, printr-o creștere a inflației bunurilor manufacturate, afectând puterea de cumpărare a populației;
- Blocaje la Portul Constanța: Activitatea portuară resimte deja „asediul economic” prin necesitatea reconfigurării rutelor de transport maritim și creșterea primelor de asigurare pentru navele care tranzitează zonele de risc;
- Deja navlurile maritime cresc, la containere cu 2.000-3.000 usd/container, valurile pentru restul de marfuri cu 2-3-5% in acest moment;
- Asigurarile, pentru nave si marfuri, asigurari pentru risc de razboi de asemenea”.
Mihaela GIUGLEA
