Ministrul Culturii, András István Demeter, a anunțat miercuri, 10 iunie a.c., că, în urma vizitei efectuate recent la Vila Regală din Mamaia, a fost conturat, împreună cu Primăria Constanța, un protocol tripartit care urmează să fie finalizat în perioada imediat următoare.
Vila Regală din stațiunea Mamaia reprezintă un reper cultural al urbei, un moment istoric de mare însemnătate și importanță istorică necontestabilă. De ani de zile se află în paragină, iar ultimul eveniment neplăcut – prăbușirea acoperișului – a reprezentat un semnal de alarmă autorităților și statului implicit. După ani de procese și blocaje birocratice, clădirea a ajuns, în cele din urmă, în proprietatea statului.
„Am avut o vizită zilele trecute și, de atunci și până astăzi, am conturat împreună cu Primăria Constanța un protocol tripartit pentru a ne apuca de treabă. A ne apuca de treabă înseamnă, înainte de orice, să găsim destinația, rolul și menirea pe viitor al fiecărui spațiu din acel imobil și al fiecărui colț din acea minunată grădină care a fost și care va fi. După aceea, urmează tema de proiectare și, ulterior, lucrările de reabilitare”, a declarat ministrul András István Demeter, la Constanța.
Acesta a subliniat că lipsa unor etape preliminare clare a blocat până acum demersurile privind restaurarea obiectivului.
„Din momentul acesta, pe baza acestui protocol, am convingerea că într-un termen relativ scurt vom putea avansa. Am parteneri implicați și cred că vom reuși ca, în viitor, să avem un pol cultural în Mamaia, așa cum Cazinoul a redevenit un punct extraordinar de atracție pentru Constanța. Acesta este scopul și în această direcție lucrăm”, a precizat András István Demeter.
Protocolul este aproape finalizat
Potrivit acestuia, protocolul este aproape finalizat, iar semnarea documentului ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.
„Nu exclud ca săptămâna viitoare să revin pentru semnare. Protocolul va avea și o anexă care va cuprinde un calendar clar al etapelor. Vorbim despre stabilirea temei de proiectare, constituirea echipei, parcurgerea procedurilor de atribuire și, ulterior, realizarea efectivă a lucrărilor. Este un calendar care se va întinde pe câțiva ani. Nu ne putem imagina că lucrurile se vor transforma peste noapte”, a explicat acesta.
Înainte de demararea procesului de restaurare, ministrul a enumerat trei condiții esențiale care trebuie îndeplinite: alimentarea cu energie electrică a perimetrului pentru funcționarea sistemelor de supraveghere, împrejmuirea zonei pentru prevenirea pătrunderilor neautorizate și punerea în siguranță a clădirii.
„Există un colț al imobilului aflat într-un risc iminent de degradare accelerată. Pentru lucrările de punere în siguranță, colegii de la Institutul Național al Patrimoniului au realizat deja proiectul. Aceasta este responsabilitatea noastră. Avem însă nevoie de îndeplinirea condițiilor privind alimentarea cu energie electrică și împrejmuirea. În această vară, cu siguranță, lucrările de punere în siguranță vor avea loc”, a conchis ministrul.
Și primarul Vergil Chițac a vorbit despre acest demers: „Este vorba despre proiectul cultural „Vila Regală”, care implică restaurarea și integrarea sa într-un circuit cultural.”
O parte din acoperiș s-a prăbușit
Problemele nu se opresc aici. Plăcuțele care indicau statutul de monument istoric au dispărut de la intrare, un element metalic degradat a cedat, îngreunând securizarea accesului, iar gardul lateral are o breșă serioasă, potrivit reprezentanților Ministerului Culturii.
„Regina Maria, după cum se știe, iubea foarte mult Marea Neagră pentru că se născuse pe o insulă, copilărise pe altă insulă, este vorba de Malta. În cele din urmă ajunge și după venirea în țară să vadă Marea Neagră, pe care o iubește cu patimă. Sigur că și-a dorit încă de pe vremea când era principesă să poată veni cât mai des la mare, dar sigur că atunci încă era dependentă de mișcările familiei regale. În momentul în care Regina Maria după Marele Război poate să își dezvolte pasiunea pentru mare dar și pasiunea pentru construcții. A fost un om înzestrat cu calități artistice remarcabile, de altfel era inclusă în elitele culturale ale vremii, Regina Maria a optat pentru un teren la Balcic pe care să își ridice un castel.
A făcut acest lucru după ce, sigur, se așezase în Pavilionul Regal, pe care îl redenumise Cuibul Reginei, dar care purta amprenta Reginei Elisabeta și a unui alt stil de gândire ambientală decât cel propus de marea noastră regină. Așadar, imediat după Război decise să își ridice acest castel la Mamaia și cheamă pentru materializarea gândurilor proprii un arhitect italian care lucra în acea vreme în țară, Mario Stoppa. Toate construcțiile realizate de Regina Maria sunt făcute după ideile proprii, sigur că arhitecții trebuiau să pună planul și în date tehnice aceste gânduri. Dar faptul că Regina Maria gândea chiar în slava splendorii regale a României un castel mai mult pe orizontală decât pe verticală demonstrează o adecvare a viziunii ei la tipologia acestui spațiu.
De altfel, una dintre arhitectele preferate ale reginei va fi coptată ulterior în colectivul care va realiza câteva dintre vilele de la Balcic și va aduce ea însăși, alături de comanda regală acest stil caracteristic pentru litoralul Mării Negre. Atunci se elaborează, stil în care predomină orizontală, în care predomină geamurile mari, terasele cu deschidere spre mare, ca materiale: piatra de multe ori, pentru că se găsește din belșug aici în centrul Dobrogei și la Balcic.
Iată, așadar, Regina Maria își construiește un castel regal la Mamaia. Trebuie să ne imaginăm că la acea dată, Mamaia arăta cu totul altfel decât este astăzi. În primul rând, pentru că oamenii au fost destul de reticenți la fenomenul Mamaia, să ne amintim că el a debutat în anul 1906 atunci când primarul Ion Bănescu a mutat plaja de la Viile Vechi la Mamaia și lumea era reticentă pentru că se gândeau că este prea departe Mamaia, că se ajunge greu, că este doar o limbă de pământ, fără niciun fel de stabilitate, fără umbră, fără confort și așa mai departe. Deci, Mamaia câștigă greu teren în imaginația colectivă, deși, ofertele sunt dintre cele mai alese, terenurile de la Mamaia sunt ieftine, oamenii nu se grăbesc să le ia și mai ales nu se grăbesc să își construiască vile. Așadar, în anul 1923-1924 proiectul reginei era socotit inovator pe atunci, erau foarte puține construcții în Mamaia și regina își amintește că putea să călărească la malul mării prin stațiune, ceea ce este greu de conceput în ziua de astăzi, putea să plece în galop de-a lungul țărmului și să se lase în voia vântului, care sigur că îi răsfira părul și veșmintele.
Castelul se construiește dar Regina Maria se îndrăgostește între timp tot de Balcic, este o dragoste definitivă, este marea dragoste, de fapt, în materie de alegeri pe litoralul Mării Negre și aici își va construi cu începere din anul 1924 începând cu Castelul Tenha Yuva și continuând cu celelalte vile și cu Bisericuţa Stella Maris.
În acest moment, sigur că Mamaia este abandonată, ea este dată reginei mame, Elena și aici principele Mihai își va petrece zile fericite la malul mării pentru că venea deseori cu mama sa aici. Iată, așadar, două uriașe personalități ale politicii sociale și culturale, Regina Maria și Regele Mihai care sunt indestructibili legați de acest castel de la Mamaia care din păcate acum, în loc să devină un loc de pelerinaj a devenit un spațiu cu totul insalubru și în administrația unor persoane care nu sunt tocmai bine orientate în ceea ce privește, aș spune, privilegiul istoric de a fi avut o asemenea ascendență. Așadar că sunt momente astrale din viața acestei clădiri și a stațiunii Mamaia atunci când ea era altceva decât o stațiune a tuturor sau o stațiune de week-end așa cum a devenit în ultimii ani”, a relatat în anul 2020 regretatul istoric de artă Doina Păuleanu.
Loredana MIHAI
Citește și:
Doina Păuleanu, relatări despre Vila Regală din Mamaia, clădire gândită de Regina Maria
