România face parte dintr-o rețea de valori culturale la nivelul întregii Europe. Ateneul Român, una dintre cele mai impunătoare clădiri din România, fiind situat pe Calea Victoriei, în Piața „George Enescu”, în partea nordică a Pieței Revoluției, sector 1, strada Benjamin Franklin, nr.1-3, i-a fost decernat titlul și statutul de Marcă a Patrimoniului European. Recunoaşterea a venit din partea Comisiei Europene pentru rolul avut în istoria şi cultura Europei.
Ateneul Român a putut fi vizitat gratuit joi, 9 mai, în cadrul celor două tururi ghidate de la orele 14.00 și 15.00. Muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu, consultant artistic al Ateneului Român, sediu al Filarmonicii „George Enescu”, în primul tur ghidat organizat chiar de Ziua Europei, a precizat faptul că această recunoaștere europeană: „Ne onorează și ne bucură în același timp. Este important să știe și alții că noi, aici, în centrul Bucureștiului, avem ceva foarte prețios. În același timp ne recunoaște poziția de a face parte dintr-o rețea de valori culturale la nivelul întregii Europe”.
Deasupra arcadei din Sala Mare de concerte tronează un medalion datat 1888, considerat anul inaugural al Ateneului Român. Este interesant cum s-a ajuns la construirea somptuosului edificiu absolut remarcabil. Pe acel teren, care apărținuse „Societății Equestra Române”, înainte de clădirea Ateneului Român, fusese construite temeliile unei construcții care se dorea a fi o sală de bal, o sală pentru evenimente ecvestre, circ, săli de antrenamente.
Templu al artelor, în inima Bucureștiului
Pentru că intelectualii își doreau să construiască un adevărat templu al artelor, în inima Bucureștiului, Societatea Ateneului Român a cumpărat de la „Societatea Equestra” acel teren cu fundațiile construite. Respectiva fundație a fost folosită în continuare și a rezultat un edificiu-simbol al culturii naționale, o clădire etalon, cu aspect circular, susține Octavia-Anahid Dinulescu.
Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți. Printre ele, cel al lui Miron Costin, Gheorghe Șincai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu.
Intrarea către Sala Mare de concerte a Ateneului Român, cu un diametru de 28,50 m și o înălțime de 16 m, se face prin impresionantul hol de marmură roz de Carrara, care este susținut de 12 coloane. Scările monumentale de tip baroc iau forma unor spirale, la etajul intermediar al Sălii Mari aflându-se balcoanele care fac legătura cu sala de concert și cu celelalte anexe – cabine pentru soliști și dirijori, sălile de repetiții.
Dispuse în forma unui amfiteatru greco-roman, cele aproximativ 800 de locuri se împart pe trei zone cu scaune, și pe alte două rânduri circulare cu 52 de loji, inclusiv loja centrală. Sunetul se propagă perfect, datorită măiestuoasei cupole a Sălii Mari, celebră pe plan internațional pentru acustica creată.
Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României: Împăratul Traian intră în Dacia, Legionarii romani colonizează Dacia, Formarea poporului daco-roman, Straja romană, Invazia barbarilor, Începuturile poporului român, Statornicirea, Descălecarea, Statul militar, Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor, Cruciada românească, Ștefan cel Mare, Epoca de pace și credință, Mihai Viteazul, Începuturile culturii românești, Horia, Cloșca și Crișan, 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu, Anul 1848 în Transilvania, Anul 1848 în Principate, Al.I. Cuza, Anul 1859 — Unirea Principatelor, Carol I — Războiul de Independență, Războiul întregirii naționale 1916-1918, Ferdinand I Întregitorul și Carol II – Epoca de consolidare.
Comisia Europeană a acordat Ateneului Român, un edificiu marcant al orașului București, și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei.
Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției, respectiv Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia).
Marca patrimoniului european a fost acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.
Încă de când a fost creat, între anii 1886-1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, Ateneul Român a găzduit concerte ale unor orchestre şi compozitori de marcă din întreagă Europă. Aici, încă din anul 1958, la Ateneul Român, se organizează Festivalul “Enescu”, unul dintre cele importante evenimente de muzică clasică din întreaga lume.
Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.
Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național-PATN, Secțiunea III, Zone protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes național, (monumente istorice de valoare națională, excepțională).
În acest proces de selecţie, care a vut loc o dată la doi ani, au participat iniţial 16 monumente importante. Ceremonia prin care România a primit oficial această marcă a aut loc în data de 17 aprilie, la Anvers, în Belgia.
Dacă v-ați planificat o călătorie în Capitala României și doriți să petreceți o seară minunată, plină de emoție, sigur veți aprecia un concert extraordinar de muzică clasică unde, de peste 150 de ani, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu” dă tonul vieții muzicale românești.
Cu alte cuvinte, Ateneul Român este locul unde tradiția întâlnește modernitatea, iar Sala Mare de spectacole este foarte generoasă și spectaculoasă și vă oferă momente unice în întânirile cu marii clasici și cu muzica contemporană.
Alexandra VASILE
