Siguranța clădirilor din municipiul Constanța în fața unui cutremur major rămâne, în continuare, o problemă actuală, chiar și la 48 de ani de la devastatorul seism din 4 martie 1977. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, acesta a provocat pierderi uriașe în întreaga țară, iar efectele sale s-au resimțit și la Constanța. La nivel național, peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața, peste 11.000 de persoane au fost rănite și aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse. Astăzi, în continuare, multe clădiri din orașul nostru, inclusiv blocuri de locuințe, instituții publice și școli, prezintă un risc seismic ridicat, cu precădere în Zona Peninsulară. Acestea adăpostesc mii de familii, sunt vulnerabile în fața unui eventual cutremur, iar autoritățile sunt conștiente de pericolul existent, motiv pentru care Primăria Constanța a inițiat mai multe măsuri pentru a reduce riscurile seismice, obținând fonduri europene destinate reabilitării și consolidării unor imobile cu risc seismic ridicat.
Pe 4 martie 2025 s-au împlinit 48 de ani de la cutremurul care a zguduit întreaga țară și a produs cele mai mari pierderi. Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost lovită de unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria sa. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit puternic întreaga țară, timp de aproximativ 56 de secunde, lăsând în urmă un bilanț tragic: peste 1.570 de morți, dintre care 1.391 doar în București, peste 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe distruse.
Siguranța clădirilor din Constanța în fața unui cutremur major rămâne o problemă actuală. Deși există programe de consolidare finanțate prin fonduri europene și guvernamentale, ritmul intervențiilor rămâne lent. Cât de pregătită este Constanța pentru un nou cutremur?
Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una din următoarele patru clase de risc seismic, definite conform prevederilor Legii nr. 212/2022, privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor:
a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;
c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;
d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.
Aproape 180 de clădiri sunt încadrate în categoriile de risc seismic I, II și III, la nivelul județului Constanța. În municipiul Constanța sunt circa 150 de clădiri încadrate cu risc seismic, 14 în Mangalia, trei în Medgidia, două în Cernavodă, una în Hârșova, una în Nicolae Bălcescu, două în Dobromir, una în Peștera, una în Dumbrăveni, una în Seimeni și una în Aliman, cu precizarea că în mediul rural este vorba și de școli care apar în clasa de risc I.
În municipiul Constanța sunt în total 148 de imobile încadrate în clase de risc seismic, conform informațiilor publice. Dintre acestea, 81 sunt imobile cu destinația de locuințe, conform informațiilor publicate pe site-ul Primăriei Constanța. Dintre acestea, cinci clădiri sunt clasificate în clasa I de risc seismic, ceea ce indică un pericol major de prăbușire în cazul unui cutremur puternic, 31 sunt încadrate în clasa II și alte 44 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic III.
Din totalul acestora, cele mai multe imobile le regăsim în zona Centru Vechi și Bulevardul Tomis, fiind vorba de 70 de clădiri: RsI – 25, RsII – 30 și RsII – 15 clădiri.
În Zona Peninsulară regăsim 50 de clădiri cu probleme: RsI – 15, RsII – 20 și RsIII – 15. Zona este una dintre cele mai vechi părți ale orașului și găzduiește o serie importantă de monumente istorice.
Și în zona Faleză Nord – Faleză Sud regăsim 40 de astfel de clădiri: RsI – zece, RsII – 20 și RsIII – zece. În zona Tomis Nord – Tomis 2 sunt 45 de imobile încadrate în clase de risc seismic: RsI – zece, RsII – 15 și RsIII – 20.
În zona Brătianu și Zona Industrială regăsim un total de 30 de astfel de clădiri, dintre care cinci sunt încadrate în RsI, zece în RsII și alte 15 clădiri în RsIII.
Ce obligații au proprietarii clădirilor?
Facem mențiunea că proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică și a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autoritățile administrației publice locale competente, precum și către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acțiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărții funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenție și să asigure continuarea acțiunilor definite în funcție de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
Primăria Constanța a inițiat, în ultimii ani, mai multe proiecte pentru reabilitarea acestor clădiri, cu scopul reducerii riscurilor în cazul unui cutremur major.
,,Clădirile pentru care au fost solicitate fonduri pentru proiectarea și execuția lucrărilor destinate consolidării seismice și a creșterii eficienței energetice, prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 ș.a. pot fi vizualizate prin site-ului Primăriei Constanța, rubrica Proiecte (https://primaria-constanta.ro/pagina-pmc/proiecte-derulate-prin-programul-national-de-consolidare-a-cladirilor-cu-risc-seismic-ridicat/)“, ne-au transmis reprezentanții Primăriei Constanța.
Andreea CONDURACHE
