Hârșova, înaintea tuturor: va avea un Centru unic de Excelență în Imagistica Sânului! Interviu cu dr. Alexandru Gavrilă, medicul radiolog-senolog care salvează viețile oamenilor

0
1532

Medicul primar radiolog Alexandru Gavrilă este unul dintre specialiștii din „noua gardă“ care se încăpățânează să demonstreze că într-un sistem medical de stat, cu multe hibe și lipsuri, omul sfințește locul. Supraspecializat în diagnosticarea și monitorizarea pacienților cu cancer la sân, din punct de vedere imagistic, dr. Alexandru Gavrilă este managerul celui mai mare proiect cu fonduri europene din Hârșova.

În spatele medicului Gavrilă se ascund nopți nedormite, sute de cărți studiate, cazuri medicale complicate, multă muncă și dorința de a merge mai departe. Orice secundă contează. Astfel, lupta pentru viața bolnavului se duce contracronometru. Medicul senolog Alexandru Gavrilă trăiește astfel de experiențe zilnic și reușește să salveze viețile pacienților prin depistarea precoce a cancerului de sân.

Medicul Gavrilă, pasionat de utilizarea tehnologiei în imagistică, ne-a dezvăluit, în cadrul unui interviu Focus Press, ce se putea face în Spitalul Orăşenesc Hârşova înainte de pandemie, din punct de vedere al actului medical, şi ce se va putea face în cel mai scurt timp- mult mai complex şi cu aparatură net superioară.

Uneori, în urma unei vizite la medicul specialist, diagnosticul nu este cel așteptat. De aceea, medici supraspecializați precum dr. Alexandru Gavrilă vin să susțină pacientul pentru a câștiga lupta cu un diagnostic nedorit. Empatic cu pacienții, medicul Gavrilă este aliatul perfect pentru ca voi să ieșiți învingători. Experiența și profesionalismul sunt atuurile sale, iar dumneavoastră vă puteți convinge de toate aceste calități efectuând o programare la Spitalul Orășenesc Hârșova.

La această unitate sanitară s-a înregistrat, în 2020, o premieră medicală, prima puncție ganglionară axilară ghidată ecografic prin metoda “true-cut”. Motivul? Pentru diagnosticarea cancerului la sân, fiind prima intervenție medicală de acest tip care s-a realizat vreodată în județul Constanța, cel puțin în rândul spitalelor de stat.

Actul medical a fost efectuat de către dr. Alexandru Gavrilă, iar noua metodă a permis prelevarea de mai mult țesut și oferă mai multe date decât prin metoda aspirativă pe ac. Spitalul din Hârșova va fi dotat cu aparatură medicală în valoare de aproape 5,5 milioane de euro, în vederea creșterii calității serviciilor medicale şi a gradului de accesibilitate a populației deservite la standardele impuse de normele europene.

Nu ezitați să faceți un control senologic anual. Spitalul Orășenesc Hârșova are grijă să vă ofere cele mai bune “ingrediente” pentru un act medical de excepție: aparatură de top, medici supraspecializați și o experiență desăvârșită în diagnosticul imagistic al patologiei sânului.

Fiind într-un proces continuu de evoluție și integrând cele mai noi tehnici sau aparaturi de ultimă generație, unitatea sanitară își propune să ofere asistență la cel mai înalt nivel, într-un mediu prietenos și adaptat nevoilor voastre. Medicii de aici tratează fiecare pacient cu atenție, profesionalism și preocupare deosebită, astfel încât acesta să se simtă bine primit.

Un diagnostic de cancer nu este niciodată ușor de înțeles și acceptat, însă ori de câte ori afecțiunea este depistată într-un stadiu incipient, șansele de vindecare sunt exponențial mai mari. Boala poate fi acceptată și eliminată atunci când este identificată din timp, prin efectuarea unor investigații simple, nedureroase și rapide.

Mamografia cu tomosinteză 3D va avea un preț mai mic decât la privat. Dacă media la privat este undeva la 500 de lei în Constanța, la Hârșova nu o să depășească 250 de lei și pacientul va primi gratuit și filmele și CD-ul și eventual și ecografia dacă va fi nevoie, susține medicul radiolog-senolog Alexandru Gavrilă. Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează mamografiile cu tomosinteză.

Redactor: Sunteți un medic radiolog apreciat de pacienți și de medicii din toate specialitățile din Constanța și Hârșova. Care au fost cele mai mari provocări ale pandemiei de COVID-19, pentru specialitatea dvs. și cum le-ați depăşit?

Dr. Alexandru Gavrilă: După cum știți, Radiologia este o autostradă pentru celelalte specialități. În pandemia de COVID, chiar în Statele Unite, până să fie destule teste PCR, luaseră măsură de a face CT torace ca să diagnosticheze pacientul COVID sau non-COVID. Temerile au fost mari la început, poate din necunoștința virusului, ulterior ne-am liniștit. Am văzut cum se transmite virusul. Acum putem spune că suntem puțin obosiți noi, radiologi, mai ales rezidenții și asistentele de la Policlinica 2, care au dus greul imagisticii cu COVID. Nu este un lucru ușor să stai îmbrăcat în combinezon, de dimineața și până seara, și să faci investigații CT tuturor pacienților cu afectare pulmonară severă, cum sunt cei de la Infecţioase.

Red.: Cum arată plămânii unui pacient infectat cu SARS-CoV-2 și la ce complicații se poate ajunge?

Dr. Alexandru Gavrilă: Plămânul, dacă este o afectare ușoară, pe o radiografie standard nu regăsim mari modificări. Însă, la CT torace nativ vedem cele mai multe modificări. Este o imagine cu aspect de geam mat. Practic este o zonă în care plămânul nu mai respiră, nu mai funcționează la parametrii normali. Complicațiile majore sunt post-COVID. Fibroză în primul rând, dar o altă mare temere este tromboza, respectiv o coagulare pe vene. Aici ne duce la ideea de tromboză de artere pulmonare care poate surveni la un pacient post-COVID, chiar dacă el s-a negativat, poate duce la moartea acestuia prin trombembolism pulmonar.

Red.: Care este rolul Tomografiei Computerizate în monitorizarea pacienților vindecați de COVID?

Dr. Alexandru Gavrilă: La nivel mondial este în discuție și cred că asta va fi și pe viitor a unui examen de rutină post-COVID, să fie un CT torace nativ și o spirometrie, alături de un control pneumologic, medici care se ocupă practic de acest domeniu al plămânilor. La acest moment putem spune că ar fi necesar, din ultimele noutăți, și un tratament într-o cameră hiperbară. Încă este în studiu, nu s-a publicat nimic oficial în acest sens.

Red.: Putem spune că sunteți pasionat de utilizarea tehnologiei în imagistică, supraspecializat în diagnosticarea și monitorizarea pacientului cu cancer la sân din punct de vedere imagistic. Cum a început totul? De ce Senologie? Cine v-a fost mentor?

Dr. Alexandru Gavrilă: Eu sunt băiat de radiolog şi tata a fost radiolog. Pasiunea pentru echipamente medicale ar trebui să o aibă orice radiolog. Ele ne ajută foarte mult și tot ele ne pot complica viața. Am fost foarte supărat la începutul crizei că am fost blocați noi, senologii, dar ulterior se pare că tot COVID-ul ne-a întins o mână de ajutor și au apărut aceste fonduri europene şi am putut să acoperim toată gama de investigații. Și-au dat seama și cei de la Uniunea Europeană că pacienții de cancer în general, nu numai de sân, au fost lăsați la o parte și diagnosticul mult întârziat. După cum știm, în cancerul de sân diagnosticul este important să-l punem dacă o tumoră mamară este mai mică de 1 cm. Atunci sunt șansele cele mai mari și în cazul acesta practic am pierdut cam 1 an la fiecare pacient diagnosticat. Ce vă pot spune despre Senologie? Mentorul meu în Senologie este dr. Mihai Lesaru, de la Institutul Fundeni, care mi-a rămas mentor în continuare. În anumite situații mă mai consult cu dumnealui. Este foarte apropiat de mine și sper să fie mândru de mine cu tot ceea ce voi realiza aici, la Hârșova.

Red.: Interpretările pe care le oferiți zilnic colegilor dvs. medici ajută mulți pacienți în stabilirea corectă a diagnosticului. Care este patologia cea mai frecventă cu care va confruntați şi cum poate fi prevenită şi tratată?

Dr. Alexandru Gavrilă: Aici vreau să-l citez pe domnul conferențiar Radu Baz, care spunea că “Radiologia este ca o autostradă pentru celelalte specialități”. Dacă vrei să mergi cu viteză mare și să ajungi la timp într-un anumit loc, trebuie să ai cu ce să mergi. Autostrada, la ora asta, în Medicină se numește Radiologia și examenele paraclinice. Patologia este diversă și se adresează tuturor specialităților. Fără Imagistică nu prea mai pune nimic rezultat. Câteodată, din păcate, unii medici clinicieni au uitat să mai facă și consultul clinic și așteptă de la radiologi toate informațiile, și de la Laborator, și din cauza asta suntem noi supraaglomerați. Din cauza asta mulți colegi pleacă și în afară, unde normele sunt mult mai stricte. Adică dacă un medic clinician îți trimite peste numărul de pacienți indicați răspunde dacă radiologul greșește.

Red.: Cât de importantă este experienţa medicului radiolog în investigaţie și în ce măsură face diferenţa? Aparatura poate suplini o experienţă mai limitată?

Dr. Alexandru Gavrilă: Aici cred că este un caz general. Nu poți să pui un pilot de Formula 1 pe un Trabant să-ți câștige o cursă. Nu poți lua nici un șofer de pe autobuz să-l pui pe o mașină de Formula 1 să-ți câștige o cursă. Sunt importante ambele lucruri. Din păcate, județul Constanța mulți ani de zile a fost în urmă în ceea ce privește Senologia. Și echipamentele au fost foarte slabe. Din cauza asta mulți pacienți plecau la București sau la Cluj. În ultimii ani au început să se mai redreseze lucrurile. De acum trei ani a început să apară primul mamograf cu tomosinteză în județul Constanța. Au început să facă puncții pe sân. Au început să înțeleagă și doctorii chirurgi, mai ales cei tineri, că este foarte important să lucrăm în echipă și faptul că tot ei vor lua toate laudele. Dar nu imediat, ci va mai dura o perioadă. Totul este în beneficiul pacientului.

Red.: Sunteți manager al unui proiect important pentru comunitatea locală. Ce echipamente imagistice de înaltă performanță au fost achiziționate pentru Spitalul Orășenesc Hârșova și cât de greu a fost începutul?

Dr. Alexandru Gavrilă: Nu ne-a fost ușor. Este un proiect foarte mare. Ne-a ajutat foarte mult domnul primar, cu echipa de la Primăria Hârşova. Ei aveau experiență în proiecte pe fonduri europene. Noi am beneficiat de un proiect pe fonduri europene, pe Ambulator. Imagistica, din păcate, a fost scoasă ca și Laboratorul din structura spitalului de Ambulator. Noi deserveam doar secțiile. Le-a fost și lor greu pentru că acest proiect este pe axa POIM, Proiect Infrastructură Mare, cu valori mari și cu alte condiții. Ne-am descurcat bine. Pot spune că toți am pus suflet în acest proiect, fiind o echipă mai mică în acest spital față de Spitalul Județean. Modul cum a fost scris acest proiect ne-a avantajat. La majoritatea proiectelor contează spitalul și ce grad este. Acest proiect a fost strict pe o anumită sumă, 5,5 milioane de euro, care pentru un spital mic cum este Hârșova, cu 65 de paturi, este mai mult decât suficient, dar pentru un spital cum este Spitalul Județean nu este suficient. Am luat un Tomograf Computerizat de 32 de detectori. Este o configurație pe care puteam să o fac mai mare, dar nu se justifica. Fiecare echipament luat pe acest proiect trebuie justificat, iar acest tomograf a fost în funcție de ce investigații mi-au spus colegii mei de pe celelalte compartimente că vor avea nevoie. În continuare vă spun și celelalte echipamente, pentru că sunt importante. Vom lua pe Medicină Internă un ecograf multidisciplinar, l-am numit noi, pentru că va fi dotat și cu sondă de țesuturi moi endovaginală sau chiar de cord. La Hârșova ecografia Doppler este ceva normal din momentul în care domnul primar a reușit să doteze Ambulatoriul. Toate ecografele sunt Doppler. Ecografia Doppler este doar un standard la Spitalul Hârșova. Aici vreau să mă și laud. Ce ecografe am luat noi? Sunt ecografe top. Ecograful pentru Radiologie va fi și cu o sondă de sân 3D, unic în Dobrogea, ecografie care are și plusuri și minusuri. Fiind singurul din Dobrogea noi credem că ne vom adresa mai multor pacienți decât de la acest nivel, de oraș Hârșova și localități limitrofe. Mamograful va fi ceva wow, chiar și pentru România. L-am configurat în așa fel încât să putem face majoritatea investigațiilor de care are nevoie un pacient oncologic de sân aici, la noi. O să spuneți că nu aveți RMN. Ok. Nu avem RMN, dar mamograful a fost configurat cu stereotaxie, adică puncție. Este o tomobiopsie, puncție 3D, superioară celor de până acum, cu tomosinteză. Tomosinteza este o mamografie tridimensională, aparatul preia mai multe secțiuni, ceva similar CT-ului, și reconstruiește o imagine. Este foarte importantă mai ales în anumite tipuri de leziuni maligne unde se face mare diferență cu mamografia de 2D. Mamograful va avea o pungă vacum, pentru a putea face puncție biopsie pe focare de microcalcificări și niște leziuni care apar în cancere ductale și care nu pot fi decelate nici la RMN, nici la ecografie standard, ci doar la mamografie. Nu avem cum să puncționăm în alte metode decât sub mamograf aceste focare de mocrocalcificări. Acest mamograf are și contrast. Contrastul este considerat de Societatea Europeană de Imagistică a Sânului, de Senologie, cu 5% mai dedicat decât un RMN de sân. Aici sunt și plusuri și minusuri. În primul rând că este reticiența colegilor mei care s-au obișnuit cu RMN și acum intră contrastul. Aici am configurat maxim acest aparat. De ce? Pentru că există anumite leziuni care până acum se vedeau doar la RMN contrast – așa numitele cancere non-masă pe care le bănuiam, dar nu le vedeam. Puncția în cazul lor se făcea sub ghidaj. Cel mai apropiat centru în care se pot face aceste puncții este la Viena, dar la ora aceasta sunt în cercetare să se facă puncții pe mamograf. Sperăm, având și contrast și sistemul de puncție, la un moment dat să upgradăm aparatul, să putem face acest lucru și la Hârșova. Acum puncția biopsie sub control mamografic nu se realizează nicăieri în Constanţa și nici în alte centre. Cel mai apropiat centru de stat, nu vorbesc aici de privat, este la Institutul Oncologic Cluj și cred și la Spitalul Județean din Cluj. La Institutul Oncologic din Cluj este doamna doctor pe care o consider personal una dintre mințile luminate ale Senologiei. Am o relație deosebită şi mă consult și cu dânsa în anumite cazuri, după ce mă consult și cu dr. Lesaru. Acolo se duc pacienții. Este drumul cam lung. Sperăm să vină la noi, la Hârșova, să facem aceste puncții.

Red.: Ce se dorește prin implementarea acestui proiect?

Dr. Alexandru Gavrilă: Se dorește să avem un diagnostic mult mai aproape de realitate, să venim în sprijinul oamenilor din Hârșova, pacienți oncologici. Noi nu avem Secție de Oncologie, dar până acum ei se duceau să facă CT-urile pentru monitorizare în Constanța sau în alte părți. Este foarte greu să prinzi o listă de așteptare. Acum este un pic mai ușor, pentru că cei cu Oncologia intră practic separat, dar vor veni în sprijinul lor. Am mai pus ca aparat important un DEXA- Osteodensitometria osoasă. În urma numeroaselor programe pe care le-am făcut unul dintre ele a fost ecografia de tiroidă. Am constatat că sunt foarte mulți pacienți. Prin umare, managerul a luat decizia să schimbăm structura spitalului undeva după luna iunie. Avem promisiunea doamnei doctor endocrinolog că va veni la noi, fiind și hârșoveancă și ne va ajuta pentru acești pacienți. La Endocrinologie avem nevoie de control tiroidian, dar mai avem o problemă gravă pentru bătrâni și femeile la menopaoză – osteoporoza. Configurația acestui aparat am realizat-o consultându-mă cu doamna doctor, chiar dacă încă nu este aici, pentru că așa mi se pare corect. Fiecare medic trebuie să știe pe ce echipamente lucrează și să aibă un nivel de informații cât mai ridicat.

Red.: Dumneavoastră aţi realizat prima puncție ganglionară axilară în cazul unei paciente diagnosticată imagistic cu leziuni mamare și axilare cu caractere suspecte pentru malignitate. Ce puteţi să ne spuneţi despre imagistica sânului – unul din domeniile dvs. de predilecţie?

Dr. Alexandru Gavrilă: Pacienta aceasta este un caz simpatic. Simpatic cum s-a întâmplat. Diagnosticată în Constanța, m-au rugat aparținătorii să nu mă supăr că ea se duce să facă puncția la București. De acolo, oncologul mi-a văzut parafa sau rezultatul. I-au zis să se întoarcă la mine, să-i fac puncția și din ganglioni și din tumora din sân. A fost o provocare. Până acum mulți colegi făceau puncție aspirativă pe ac subțire. Se luau foarte puține informații. Dacă materialul era suficient pentru imunohistochimie, pentru un examen direct anatomopatologic erau puține. Noi, spitalul, lucrăm cu doamna dr. Mocanu. A fost foarte bucuroasă și cred că orice anatomopatolog era bucuros că are material suficient pe care să lucreze. Puncția a fost realizată prin metoda “true-cut” semiautomat. Recunosc că de data asta m-am consultat cu dr. Lesaru și m-a încurajat. Nu este un lucru ușor să faci o puncție într-un loc unde pachetul vascular este foarte important. Riști să faci o hemoragie. Cât despre imagistica sânului, încet-încet sper să ne punem și noi la punct în Constanța. Pacientele trebuie să înțeleagă că acest cancer este un cancer bun în general, mai ales dacă este peste 50 de ani. Însă, cancerul este principala cauză de moarte la femeile peste 50 de ani, de natură malignă, nu doare deloc. Pacientele vin speriate și cu intervenții în momentul când au dureri și atunci știm sigur că nu este cancer, foarte rar sunt cancere inflamatorii. Sunt și paciente care vin după 5 ani că știau și că acum li s-a deformat sânul. Acelea sunt cazuri destul de grave. Dacă am fi diagnosticat acest pacient când tumora era mică șansele erau foarte mari. Ultimele studii arată că 95% din cancerele diagnosticate, cu dimensiune sub 1cm, la 10 ani duc o viață normală. Din păcate, noi, în România, suntem în anii ’90 aşa cum sunt cei din Uniunea Europeană. Adică, pacienta vine cu un sân cu retracție mamelonară, coajă de portocală, lucruri pe care nu ar trebui să le mai vedem. Asta este și din vina pacientelor, dar și din vina sistemului nostru pentru cănu a început încă screeningul. Screeningul mamar înseamnă o mamografie făcută la 2 ani. Vârsta va fi între 50 și 70 de ani, pentru că se va face pe 2D. Asta a depins foarte mult de Societatea Europeană de Radiologie. Acolo este incidența maximă. Din păcate am o pacientă și la 30 și la 32 de ani sau la 38 de ani. Cancerele sunt mai agresive, fiind și nivelul hormonal mai important. Între 50 și 70 de ani cred că sunt majoritatea cancerelor de sân. Sunt studii făcute de norvegieni în care arată că dacă până atunci nu a făcut cancer, după 70 de ani dacă îl faci șansele sunt foarte mici din cauza cancerelor. Adică, 2% din pacientele care au făcut cancer după 70 de ani au murit de cancer. Ele fac infarct sau alte boli. Când va fi implementat programul de sreening în România probabil că va fi între 50 și 70 de ani. La noi, la Hârșova, nu prea cred că vom face mamografie de screening. Mamografia de screening practic este o sită. Mamograful nostru va fi de diagnostic și intervențional. Există mamografe în Constanța care pot să intre în această cursă. Mă refer aici la stat. Mă refer la cel de la Policlinica 2 sau mamograful cumpărat de Spitalul din Cernavodă. Sunt niște mamografe cinstite, digitale la care și medicii au competență. Acesta este un lucru foarte bun. Este foarte important să vorbim toți aceeași limbă. Nu sunt foarte mulți radiologi care vor să facă sân. Am un coleg la București care dă doar mamografii, nu face ecografii de sân. Este un radiolog bun și cunoscut, dar fiecare are indicațiile lui.

Red.: Cum vedeţi viitorul în Radiologia și Imagistica Medicală practicată în ţara noastră?

Dr. Alexandru Gavrilă: La nivel mondial, nu numai în țara noastră, este lipsă de radiologi. Au început soft-urile să dea diagnostic (…). La nivelul României stăm rău, rău de tot. Noi încă mai vorbim de filme radiologice și substanțe de developat. Am avut o delegație germană la un curs făcut de conf. Radu Baz. I-am luat de la Aeroport și am discutat cu ei. Cel mai în vârstă dintre ei văzute un digitizor. În Germania au văzut un digitizor cel mai bătrân, restul sunt toate full digital. Noi vorbim de Radiologie cu filme și suntem bucuroși să avem mașină de developat automată. La ei este o altă diferență. Viitorul va fi, din punctul meu de vedere, digitalizarea și interconectarea Radiologiei din toată țara, să ne putem consulta între noi pe cazurile dificile și chiar să ne contrazicem în anumite cazuri. Doar așa putem crește și profesional. Asta înseamnă multă digitalizare. Hârșova și din punctul acesta de vedere va face un pas înaintea tuturor, pentru că vom avea un sistem de digitalizare a imaginilor PACS în Radiologie, 14 stații diagnostice. Toți medicii din Spitalul Hârșova vor avea acces la informații, la toate investigațiile pacientului, din punct de vedere radiologic, făcute în spitalul nostru din ultimii 5 ani. În plus de asta, am cerut în caietul de sarcini ca softul de vizualizare a imaginilor să fie cu licențe free, nelimitate. Indiferent de câți medici ne vin noi să putem instala softul de vizualizare inclusiv pe telefon, să ne sune telefonul acasă, dacă este nevoie, să vedem imaginea de la distanță. Va fi mai greu pe Mamografie, pentru că sunt niște monitoare speciale de 5 megapixeli. Majoritatea se pot face de la distanță.

Red.: Telemedicină?

Dr. Alexandru Gavrilă: Da, telemedicină. Este o discuție acum la Societatea Română de Radiologie din lipsă de personal. Când trebuie să fie neapărat radiologul și când nu? Se pare că se va ajunge totuși la imagistica fără radiolog, fără contrast. Contrastul trebuie să-l decidă radiologul. În cazurile în care facem contrast trebuie să fie radiologul prezent pentru a afla dacă este important sau nu contrastul, dacă aduce informații suficiente și dacă se justifică iradierea. Dacă este o ecografie nu este mare problema, dar la CT iradiem mult și s-ar putea să iradiem zone sensibile fără să ne aducă informații suplimentare. Asta este un lucru rău.

Care sunt indicaţiile în stadializarea și evaluarea evoluției tumorii? Cine stabilește indicația pentru examinare? Care este rolul echipei multidisciplinare în îngrijirea pacientei cu neoplasm mamar? Când facem RMN şi când facem CT – avantaje şi dezavantaje? Ce ne puteţi spune despre substanţele de contrast? De ce este important să aveți în vedere raportul beneficiu-risc în cazul unei explorări imagistice? Care sunt cele mai provocatoare investigaţii? Cine poate beneficia de aceste investigaţii? Procedurile acestea sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate? Cum vedeţi viitorul în Radiologia și Imagistica Medicală practicată în ţara noastră? Ce îndemnuri aveţi pentru cei care vor să îmbrăţişeze Radiologia?Toate răspunsurile la întrebări le găsiți în interviul VIDEO!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.