ÎCCJ a respins definitiv cererea unei fundații harghitene legat de introducerea limbii maghiare în relațiile cu etnicii maghiari din unitățile de jandarmi. Organizația Szekler Monitor a cerut ca această măsură să fie introdusă în unitățile Jandarmeriei din localitățile în care minoritățile maghiare depășesc 20%, scrie EVZ.ro.
Instanța supremă a pus capăt procesului deschis, în 2023, de fundaţia Szekler Monitor, împotriva Jandarmeriei Române. Procesul inițial s-a judecat la Curtea de Apel Târgu Mureș, unde organizația a pierdut. Acum, ÎCCJ a respins și recursul formulat de Szekler Monitor, iar decizia este definitivă
„Respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată. Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Fundaţia Szekler Monitor împotriva sentinţei nr. 121 din 2 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2024”, se arată în decizia judecătorilor de la ÎCCJ.
Fundația Szekler Monitor a solicitat Inspectoratului General al Jandarmeriei Române să asigure, folosirea limbii maghiare în anumite unități din Ardeal. Este vorba despre grupurile de jandarmi din localităţile/judeţele în care minoritatea maghiară are o pondere de peste 20%. Conform cererii, limba maghiară trebuia folosită, atât scris cât și vorbit, în raport cu lucrătorii maghiari.
De asemenea, se solicita afişarea tuturor informaţiilor de interes public, inclusiv a denumirii instituţiei în limba maghiară.
Ce au susținut părțile din proces
Solicitarea formulată de fundația din Harghita a fost respinsă de Jandarmeria Română. Drept urmare, reprezentanții Szekler Monitor s-au adresat justiției. Ei au deschis un proces la Curtea de Apel din Târgu Mureș unde au reclamat același lucru, cerând ca instanța să le rezolve petiția.
În acest sens, și-au întemeiat cererea pe dispoziţiile O.G. nr. 27/2002, Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, pe Constituția României şi pe Codul Administrativ. În acest sens, au asimilat activitatea Jandarmeriei unor servicii publice deconcentrate (extradă dintr-o decizie a ÎCCJ).
În replică, Jandarmeria a artăat că structurile din subordinea sa nu sunt încadrate ca servicii publice deconcentrate. De asemenea, reglementările invocate de fundația maghiară nu stabilesc o obligaţie legală în sensul pretins în petiţie. Astfel, recrutarea în structurile jandarmeriei se face pe criterii de competență profesională.
Pe de altă parte, la nivel local, acolo unde situația impune, sunt implementate măsuri pentru respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare de a utiliza propria limbă.
Dosarul a ajuns la ÎCCJ după ce Curtea de Apel a respins reclamația
Curtea de Apel Târgu Mureș a respins cererea de chemare în judecată formulată de Fundaţia Szekler Monitor. Instanța a decis, așa cum avea să confirme și ÎCCJ, că acțiunea împotriva Jandarmeriei este neîntemeiată. Potrivit judecătorilor, fondul cererii, în raport cu reglementările invocate de reclamantă nu este justificat.
Potrivit judecătorilor, reclamanta a asimilat răspunsul negativ primit din partea Jandarmeriei, unui refuz nejustificat de soluţionare. Instanța a reținut că răspunsul a fost înaintat în termenul legal. Judecătorii au arătat că reclamanta a urmărit obligarea Jandarmeriei la implementarea anumitor obligaţii asumate de Statul român prin diferite acte normative.
„Or, reclamanta urmăreşte obligarea Inspectoratului la punerea în act a anumitor obligaţii asumate de Statul român (prin autorităţile sale), prin acte normative distincte de O.G. nr. 27/2002, cum sunt cele enumerate în cererea de chemare în judecată, respectiv Legea nr. 33/1995, (Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale), Legea nr. 282/2007 (Carta europeană a limbilor regionale sau minoritate), cu depăşirea dreptului la petiţionare”, au arătat judecătorii, conform Clujust.ro.
D.A.
