Indivizii cu săli de jocuri de noroc care șantajau concurența, inclusiv la Constanța, au fost trimiși în judecată. Este vorba de două cauze, fiind trimiși în judecată 88 de inculpați, 84 de persoane fizice și 4 persoane juridice (societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj, complicitate la șantaj, tentativă la omor, lovire sau alte violențe, lipsire de libertate în mod ilegal, favorizare a făptuitorului, deținere, fără drept, de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu, implicare a conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societăților specializate de pază și protecție în desfășurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfășurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj, complicitate la șantaj, lovire sau alte violențe, instigare la comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, deținere, fără drept, de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu.
Printre inculpați sunt Marian Robert Ciure, Costel Barcău, Laurențiu Teodor Stăncuță, Ion Coporan, Ion Bogdan Sandu, Nicolae Manea, Remus Adrian Hotin, zis Adin, Adrian Corduneanu, zis Adrian Beleaua, din clanul Corduneanu, Bogdan Corduneanu, Ioana Laura Gherghe, Mircea Florin Ivanoff, Pavel-Claudiu Copăcianu, Adrian-Dorin Stroe, Dorin-Anton Rădoi, Mitică Laurenţiu Pletosu, Dumitru Cristian Popescu, Emil Gabriel Apostoaie, Bogdan Florin Lungu, Marius Ionuț Diaconiță, Mihai Enache, Perian Vlad, Antonio, Vlad, Gabriel Nicușor Vlad, Cosmin Vlad, Florin Cornel Cercel,Sorin Doroftei, Cătălin Mihai Biță, Vladimir Florin Şpac, Marian Sîrbu, George Valentin Duţă.
Se pare că rețeaua ar fi fost pusă la cale de Mihăiță și Sorin Doroftei, care dețineau sălile de jocuri de noroc Vegas și care ar fi racolat persoane din clanurile Corduneanu, Sportivii și Cămătarii, care să șantajeze concurența și să recupereze câștigurile, acolo unde era vorba de sume mari.
Aici apar și numele lui Nas și Vira din clanul din Kilometrul 4-5.
Primul dosar
În primul dosar penal s-a reținut că, începând cu anul 2018, a fost constituit, la nivel național, un grup infracțional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracțiuni de șantaj. Membrii grupului au urmărit să împiedice extinderea sălilor de jocuri de noroc concurente celor administrate de aceștia și să reprime tentativele altor membri ai lumii interlope de a prelua controlul asupra sălilor aparținând grupului. În acest scop, a fost creată o structură de forță care a fost folosită pentru a împiedica anumiți clienți care realizau câștiguri însemnate să intre în posesia acestora. Aceasta a asigurat funcționarea la nivel național a unui sistem coercitiv ilegal care era menit să împiedice clienții care generau probleme să revină în sălile de joc aparținând grupului infracțional organizat și să recupereze rapid de la aceștia prejudiciile aduse bunurilor din localuri.
Structura creată, pe fondul renumelui membrilor, a adus eficiență grupului infracțional, această asociere devenind una dintre cele mai recunoscute și mai temute din țară. Cooptarea unor practicanți de sporturi de contact de performanță în gruparea de criminalitate organizată a sporit randamentul acțiunilor de constrângere ori intimidare. Mai mulți inculpați s-au remarcat în peisajul interlop național, fiind implicați în activități ilegale cu privire la comiterea de fapte penale cu violență extremă, de cele mai multe ori în contextul disputării supremației în mediul infracțional.
Peste 40 de inculpați, care au pus în executare comenzile superiorilor și au intervenit în mod constant, uneori prin mijloace violente, la incidentele din sălile de jocuri de noroc, dar și împotriva concurenței, au constituit, în cadrul grupului, palierul „pază internă”, care asigură „liniștea”. Aceștia au fost singurii care au acționat cu adevărat în cazul unor incidente, deși fiecare sală avea încheiat, formal, un contract de pază cu o firmă specializată, intervenția acestora din urmă fiind solicitată doar în situațiile în care „paza internă” nu putea interveni urgent sau pentru a exista o acoperire legală.
În urma activităților de cercetare penală efectuate, a rezultat că liderii, împreună cu alți 7 inculpați, oamenii lor de încredere, au conceput un sistem prin care să îi țină permanent motivați pe cei care asigură „paza internă” a cazinourilor, aceștia primind, dincolo de remunerația stabilită la începutul colaborării, diferite recompense, premii, excursii, dar și oportunitatea de a-și deschide propriile săli de jocuri de noroc în localitățile pe care le controlau. Chiar dacă membrii grupului au fost răsplătiți pentru fidelitatea lor, aceștia erau obligați să respecte un regulament restrictiv conceput de lideri, în caz contrar, cei care aveau abateri erau sancționați sau excluși din grupare.
Grupul infracțional a fost creat pe o structură clar definită, liderii fiind sprijiniți de persoane de încredere care au investit, în diferite regiuni ale țării, în săli de jocuri de noroc în sistem franciză, așa cum au convenit la momentul constituirii grupului. Sarcinile și modurile de acțiune trasate de lideri au fost transmise de către contractorii francizelor tuturor membrilor care asigurau „paza internă”, care li se subordonau ierarhic.
Excepții de la această regulă au fost situațiile particulare a patru dintre inculpați, din București, Iași și Brașov, care, deși făceau parte din „paza internă”, au beneficiat de un statul special pe fondul relațiilor preexistente cu liderii grupului infracțional, mai ales că aceștia au asigurat „liniștea” sălilor deținute exclusiv de cei doi lideri.
Pe lângă palierele grupării de criminalitate organizată, cei doi inculpați, lideri, au organizat în municipiul Brașov și un sediu principal pentru toate societățile pe care le controlau și care stau la baza funcționării sălilor de jocuri de noroc.
În cadrul acestei locații au fost înființate și au funcționat mai multe departamente: monitorizare, juridic, contabilitate ș.a., unde în funcții-cheie (administratori societăți, relații cu instituțiile și organe de control, gestionarea salariilor „pazei interne” etc.) a fost angajat doar personal din categoria ”de încredere”.
Spre exemplu, departamentul de monitorizare a fost special conceput pentru a putea analiza în timp real problemele care pot apărea în sălile de joc, plecând de la distrugeri provocate de clienți, abateri ale angajaților ori colaboratorilor și continuând cu vizite inopinate ale organelor de control, intervenții ale poliției în urma unor incidente etc. Incidentele constatate, indiferent de natura lor, erau transmise în cel mai scurt timp către cei doi inculpați aflați la vârful structurii de criminalitate organizată.
Înregistrările incidentelor surprinse de camerele de supraveghere aferente sălilor de joc erau transmise mai departe membrilor care asigurau „paza internă”. Totodată, aceste înregistrări au fost folosite în mod discreționar, deseori fiind prezentate organelor de poliție doar aspectele ce le erau favorabile, nu și intervenția celor de la „paza internă”. Când momentele nu puteau fi delimitate și exista riscul de a-și pune în pericol colaboratorii, liderii grupului și reprezentanții acestora au ales să nu pună la dispoziția organelor de poliție înregistrările video, invocând defecțiuni tehnice ale sistemelor de supraveghere video.
Liderii grupului au preferat să se folosească de propriul sistem de „justiție” – „paza internă” – pentru soluționarea diferitelor incidente decât să sesizeze organele abilitate. De exemplu, aceștia s-au folosit de notorietatea reprezentanților „pazei interne” și intervențiile violente ale acestora, care reușeau să identifice clienții care au provocat distrugeri și să recupereze mult mai rapid prejudiciile cauzate.
Infracțiunile de șantaj au fost comise împotriva mai multor victime pentru a le determina să închidă sălile de jocuri de noroc concurente, să renunțe la brandul deținut anterior de firma concurentă, să modifice fațada spațiilor destinate desfășurării activității, să renunțe la spațiile pe care le dețineau în chirie pentru funcționarea unor săli de jocuri de noroc, să renunțe la poziția deținută la o societate concurentă și să se încadreze în cadrul societății deținute de grup, să plătească datoriile acumulate față de societățile deținute de grup, să renunțe la câștigurile realizate în urma plasării de pariuri sportive, să nu mai frecventeze niciodată sălile de jocuri de noroc administrate de grupul infracțional organizat, să restituie sume de bani despre care membrii grupului infracțional organizat apreciau că ar fi fost sustrase din incinta sălilor de jocuri de noroc, să remită contravaloarea reparației aparatelor de tip ”slot-machine” avariate și să șteargă postările de pe rețelele de socializare prin care denigrau activitatea sălilor de noroc administrate de grup. În contextul săvârșirii uneia dintre infracțiunile de șantaj, o persoană vătămată a fost lipsită de libertate, nefiindu-i permis să părăsească zona din fața sălii de jocuri de noroc până la sosirea a doi dintre membrii marcanți ai grupului.
De asemenea, în cadrul unei ”intervenții” realizate, în municipiul Bacău, doi dintre inculpați, membri ai „pazei interne”, au aplicat unei victime multiple lovituri în zona capului, atât cu un baston telescopic metalic, cât și cu pumnii și picioarele, pentru a o constrânge să nu intre în sălile de jocuri de noroc, deoarece aceasta nu a respectat interdicția aplicată anterior de către reprezentanții cazinoului.
Actele de urmărire penală au arătat și faptul că, o inculpată, în calitate de avocat membru al Baroului Iași, s-a prezentat la sediul I.P.J. Iași – Serviciul Investigații Criminale și, invocând calitatea de apărător ales al unei persoane, a participat la audierea acesteia, asigurându-se că nu relatează adevărul și comunicând ulterior conținutul declarației membrilor grupului infracțional organizat, ajutându-i pe aceștia să îngreuneze și împiedice cercetările desfășurate în cadrul unui dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași cu privire la infracțiunea de loviri sau alte violențe comise de aceștia.
Al doilea dosar
Probatoriul administrat în cadrul celui de al doilea dosar a arătat că, din luna septembrie 2016 până la data de 23.11.2022 (data destructurării grupului infracțional organizat), 3 inculpați (unul dintre aceștia fiind deținător al unor agenții de pariuri) au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit ulterior mai mulți inculpați, persoane cunoscute la nivel național ca fiind violente, care au fost plătite în mod constant pentru activitățile desfășurate, cu scopul comiterii pe teritoriul României a unor infracțiuni de șantaj, lovire sau alte violențe, amenințare sau tulburare a ordinii și liniștii publice, în vederea maximizării profiturilor agențiilor de pariuri deținute de către liderul grupului infracțional organizat.
Gruparea de criminalitate organizată, structurată pe trei paliere: conducere, coordonare și execuție a fost sprijinită în mod constant de la sediile agențiilor de pariuri atât prin raportarea incidentelor, cât și prin furnizarea semnalmentelor persoanelor implicate, a fișierelor video, a imaginilor sau a datelor de stare civilă, în vederea identificării clienților și agresării fizice a acestora. Sarcina de ”liant” a revenit unei inculpate, persoană desemnată de conducerea agențiilor pentru a transmite informațiile către palierul de execuție, angajată în cadrul societății pe postul de „manager control”.
Pentru maximizarea profiturilor și acapararea unor zone, liderul a creat un ”sistem propriu de justiție”, denumit „paza internă”, „pază neoficială”, „băieții noștri”, „băieții de la securitate”, „paza subterană” sau alte denumiri similare, pentru soluționarea diferitelor incidente intervenite în sălile de jocuri, în opoziție cu varianta legală, respectiv sesizarea organelor abilitate, considerând că această metodă, de folosire a membrilor grupului infracțional, este mai eficientă în recuperarea integrală și într-un termen redus a prejudiciilor cauzate.
Acest „sistem de forță” a avut ca scop determinarea, prin constrângere fizică sau morală, a clienților sălilor de pariuri să adopte comportamentul solicitat de către membrii grupului infracțional organizat, să achite rapid contravaloarea distrugerilor bunurilor agențiilor sau determinarea reprezentanților societăților concurente să renunțe la spațiile comerciale în favoarea agențiilor aparținând liderului grupului infracțional organizat.
Liderul grupului infracțional organizat, care deținea sălile de pariuri sportive, nu a fost interesat ca autorii diferitelor distrugeri să fie trași la răspundere pentru faptele de natură penală săvârșite, ci a urmărit recuperarea cât mai rapidă a prejudiciilor, prin utilizarea unei metode ilicite. Astfel a folosit intervenția „în forță” a unor persoane cu notorietatea de a fi violente și care făceau parte sau chiar conduceau diferite grupări infracționale consacrate.
Împiedicarea de către reprezentanții „pazei interne”, prin mijloace violente, a clienților care generau probleme de a mai intra în sălile de pariuri, avea, de asemenea, ca efect, optimizarea activităților agențiilor și maximizarea profiturilor realizate de către acestea. Într-o asemenea situație s-au aflat două persoane vătămate, care au fost căutate la adresa de domiciliu și agresate de către mai mulți membri ai grupului infracțional organizat.
Inculpații au profitat și de faptul că, în general, clienții agențiilor de pariuri erau persoane vulnerabile din punct de vedere social, prin prisma dependenței pe care aceștia o manifestau față de jocurile de noroc, și care nu erau capabile să opună rezistență solicitărilor membrilor grupului infracțional ce aveau notorietatea de a fi persoane violente și care au evitat, de obicei, relaționarea cu organele de poliție în vederea denunțării persoanelor care au exercitat constrângeri asupra lor.
În schimbul serviciilor realizate, cei aflați pe palierul de execuție al grupului infracțional organizat au primit diverse sume de bani pentru activitatea ilicită desfășurată, atât de la departamentul de contabilitate, cât și de la persoanele care colectau banii din aparatele de joc tip „slot-machine”, activitate coordonată de către liderul grupului.
Prin actele de sesizare a instanțelor procurorii DIICOT – Structura Centrală au solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 383.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Primul dosar penal a fost înaintat spre competentă soluționare Curții de Apel București, iar cel de al doilea Tribunalului București.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.
L.B.
Citește și:
