Judecătorii ÎCCJ stabilesc astăzi dacă începe sau nu judecata în dosarul de mare corupție al lui Tăriceanu și Manda

0
253
Calin Popescu Tariceanu la DNA, sursa foto: DIGI24

Instanța supremă ar putea stabili, joi, dacă dosarele instrumentate de DNA în care au fost deferiți justiție pentru fapte de mare corupție fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, și actualul europarlamentar Claudiu Manda, sunt valide din punct de vedere al legalității probelor și actelor efectuate.

Concret, judecătorii de cameră preliminară ai ICCJ ce au fost sesizați cu aceste două dosare de mare corupție ale celor doi demnitari, ar putea decide joi, în primă instanță în cazul lui Tăriceanu, și definitiv în cazul lui Manda, dacă felul în care a decurs urmărirea penală la DNA a fost legal și temeinic raportat la legislația aflată în vigoare.

În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu instanța supremă a amânat, în 29 septembrie, pentru 7 octombrie pronunțarea primei decizii de cameră preliminară, cea prin care se stabilește dacă începe sau nu judecarea efectivă a fostului prim ministru al României, care este acuzat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită.

Judecătorii de cameră preliminară de la instanța supremă au finalizat procedurile și au rămas în pronunțare asupra cererilor și excepțiilor invocate de apărarea fostului prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru pretinsa primire a 800.000 de dolari drept mită.

Concret apărarea lui Călin Popescu Tăriceanu a invocat pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, din faza camerei preliminare, mai multe pretinse vicii ale probelor anchetatorilor și în consecință cere sancționarea pe calea restituirii dosarului la DNA.

Atac la clonarea mediilor optice, respins de ICCJ

În 7 iunie ICCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu iar discutarea altor cereri a fost amânată pentru o dată ulterioară.â

La acel moment ICCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.

Totodată, stabilea la acel moment ICCJ, „se va emite adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.

Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală.

ICCJ a mai respins atunci și „emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă, la percheziţia informatică propriu-zisă efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian, în perioada 29 ianuarie – 6 aprilie 2016, asupra clonelor mediilor de stocare, a participat persoana de la care au fost ridicate mediile de stocare respective şi care deţinea calitatea de inculpat în acea cauză, respectiv numitul Andronic Dan Cătălin, în acord cu prevederile art.168 alin.11 Cod procedură penală, potrivit cărora, la efecutarea percheziţiei informatice, este obligatorie prezenţa suspectului sau a inculpatului, sub sancţiunea nulităţii absolute reglementate de dispoziţiile art.281 alin.1 lit.e Cod procedură penală”.

„Prorogă pronunţarea asupra solicitării privind emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, în vederea comunicării modalităţii în care a fost obţinută oferta comercială din 10 decembrie 2007, pentru a fi efectuate verificări în sensul dacă respectivul înscris se regăseşte în volumele 44-50 ale dosarului de urmărire penală nr.259/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, ulterior transmiterii acestora, în copie, instanţei supreme”, a mai stabilit la acea vreme instanța supremă.

Separat de omul de afaceri…

Tot în faza camerei preliminare Tăriceanu a ratat și judecarea împreună cu omul de afaceri care ar fi înlesnit remiterea pretinsei mite, de 800.000 de doalari.

Fostul ex prim-ministru al României a cerut judecătorilor conexarea dosarului său cu  dosarul penal al afaceristului Petru Berteanu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în 14 aprilie o cerere de reunire a dosarelor în care au fost trimişi în judecată, separat, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi omul de afaceri Petru Berteanu, în legătură cu mita de 800.000 de dolari care ar fi fost primită pentru licenţele Microsoft.

În decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin Popescu Tăriceanu să primească foloase materiale de la reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria, astfel încât Guvernul să prelungească, prin acte adiţionale, licenţele IT Microsoft pentru şcoli, scrie agerpres.ro.

Ulterior, în martie 2021, Tăriceanu a fost trimis şi el în judecată pentru luare de mită, dosarul fiind înregistrat la instanţa supremă.

Tot în martie 2021, un judecător de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a hotărât trimiterea dosarului lui Petru Berteanu la ICCJ, pentru a discuta posibilitatea reunirii celor două dosare, solicitare respinsă însă miercuri.

“Respinge, ca inadmisibilă, cererea de reunire a dosarului nr.1561/2/2021/a1 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, privind pe inculpatul Berteanu Petru, la dosarul nr.619/1/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, privind pe inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Definitivă”, se arată în decizia instanţei supreme.

Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft. Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou Guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte.

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007 – 2008. Restul de bani până la 2,5 milioane dolari au rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

În cazul lui Berteanu, DNA a solicitat în rechizitoriu confiscarea sumei de 830.000 euro, precum şi a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în Bucureşti evaluate la suma de 782.500 euro, precum şi un cont deschis la o bancă din Austria.

Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, DNA a pus sechestru asigurator pe bunuri imobile până la concurenţa sumei de 800.000 dolari, echivalent în lei – 3.204.640 lei.

Fapte de fost prim-ministru

DNA nota în 3 martie, la trimiterea în judecată, că Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță.

În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.

După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.

Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.

Manda, în linie dreaptă…

Tot în 29 septembrie ICCJ a amânat luarea unei decizii în cazul contestației europarlamentarului Claudiu Manda împotriva deciziei inițiale prin care tot un complet ual ICCJ a stabilit nedefinitiv că judecarea acestuia poate începe.

Concret, un prim judecător al instanței a constatat validitatea probelor și  a actelor din dosar și a dat undă verde administrării acestora nemijlocit de către instanța de judecată.

Mai precis, decizia indicî faptul că ancheta procurorilor DNA nu are vicii procedurale sau structurale, iar acuzațiile urmează a fi analizate temeinic de către judecătorii ce vor audia martorii acuzării, inculpații care doresc să dea declarații, vor verifica probele fizice din dosar precum și actele.

Fișă de dosar de europarlamentar

Procurorii  DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

MANDA IULIAN-CLAUDIU, la data faptei președinte al organizației județene a unui partid, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000),

SIMCELESCU MARIUS-NICOLAE, la data faptei directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.

În rechizitoriul transmis judecătorilor ICCJ procurorii notează că în calitate de președinte al organizației județene Dolj a unui partid, inculpatul Manda Iulian-Claudiu ar fi intervenit, la data de 05 iunie 2015, pe lângă directorul AJPIS Dolj, inculpatul Simcelescu Marius-Nicolae, simpatizant și militant al aceluiași partid.

Cu această ocazi, arată DNA, Manda și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurgeau din calitatea de președinte al organizației județene, pentru a-l capacita pe director să se implice în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj), lucru pe care directorul instituției l-ar fi făcut prin încălcarea legii.

Intervenția inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obținerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid și pentru primarul comunei Bratovoești, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, față de care, AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obținute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) și de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj.

Sfidarea…

Aceasta, notează DNA, în condițiile în care anterior, a avut loc un control desfășurat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiții esențiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social.

Ca urmare, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menționate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoștințat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.

În acest context, în urma discuției purtate în data de 05 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acționat contrar dispozițiilor legale și ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuției, respectiv 05-29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat și în baza căruia au fost șterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale.

Ca urmare, AJPIS DOlj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperați de la cele 59 de persoane menționate procesul-verbal de control al AJPIS DOlj și în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit.

AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curți de Casație și Justiție (instanță competentă pe motiv că unul dintre inculpați este în prezent membru al Parlamentului European) cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Primul cui în sicriu…

Anterior, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatului MARIN ION, la data faptei primar al comunei Bratovoești (Dolj), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și fals intelectual în formă continuată.

Prin sentința penală nr. 462 din 29.10.2020, definitivă prin neapelare la data de 16.11.2020, Tribunalul Dolj a admis acordul de recunoaștere a vinovăției menționat și l-a condamnat pe inculpatul MARIN ION la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat.

D.A.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.