În ziua sărbătorii Botezului Domnului s-a oficiat în bisericile ortodoxe slujba sfinţirii celei mari a apei, apă care devine după sfinţire Agheasma Mare.
Termenul de „agheasmă” provine de la cuvântul grecesc „agiasmós” (αγιασμός) care înseamnă „sfințire”.
Agheasma Mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan la Iordan. Apa poate fi sfințită atât în Ajunul Bobotezei, când preoţii o folosesc pentru a boteza casele, cât şi în ziua praznicului, pe care credincioşii o iau pentru întrebuințare proprie.
Agheasma Mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Se poate consuma din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului, dar și în situații speciale, la recomandarea duhovnicului.
Conform tradiției, credincioșii întrebuințează Agheasma Mare și pentru stropitul caselor, a gospodăriilor, sfințind lumea din jur și chemând ajutorul lui Dumnezeu în noul an. Se păstrează la loc de cinste în fiecare locuință, de obicei în vase de sticlă.
„Agheasma Mare este curățitoare de păcate sufletești și trupești, sfințitoare de suflet și de trup, dar și a spațiului în care locuiește creștinul. Este eliberatoare de patimi rele, de duhuri rele și de situații grele”, suține patriarhul Daniel.
A.V.
