După ce Tribunalul Constanța a soluționat, pe fond, litigiul civil dintre primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, și consilierul local Felicia Ovanesian, edilul a atacat hotărârea cu apel, dat fiind faptul că instanța i-a respins acțiunea ca nefondată. El solicitase daune morale de 250.000 de lei și ștergerea postărilor considerate denigratoare de pe rețelele de socializare, aparținând fostului city-manager.
Primarul Vergil Chițac a declarat apel, vineri, 3 iulie, împotriva sentinței civile din aprilie, în dosarul prin care a chemat-o în judecată pe Felicia Ovanesian, consilier local, acuzând-o pe aceasta că l-a denigrat public pe rețelele sociale, ocazie cu care a solicitat și obligarea acesteia la plata unor daune morale și ștergerea postărilor jignitoare de pe Facebook.
Tribunalul a respins această acțiune ca nefondată, considerând pertinente aceste postări pe principiul respectării libertății de exprimare.
Cuvintele și expresiile care au declanșat scandalul
În cererea de chemare în judecată, primarul Chițac a reclamat o campanie continuă de denigrare îndreptată împotriva sa, în perioada 2023–2025, adică atât înaintea alegerilor locale din iunie 2024, dar și după.
Printre expresiile și apelativele folosite de Felicia Ovanesian pe Facebook și preluate ulterior de presa locală s-au numărat: „marionetă”, „primar laș”, „corupt”, „incapabil”, „omulețul este simbolul ipocriziei și oportunismului”, „cocalar” (cu trimitere la definiția din DEX – n.r.), „ca porcu’”, „reduși mintal”, dar și acuzații grave aduse edilului privind „fraudarea alegerilor din 2024” și unele analogii în cadrul unor întrebări retorice: „mai pervers ca un pedofil”, „mai pervers ca un exhibiționist” sau „voyeurist”, cu referire la deciziile administrative schimbate brusc.
Deși limbajul utilizat a fost catalogat de instanță ca fiind nepotrivit și mai degrabă pamfletar, judecătorii au explicat că, din punct de vedere legal, aceste atacuri nu constituie o faptă ilicită care să fie sancționată.
Cea mai importantă argumentare a Tribunalului s-a bazat pe distincția CEDO dintre afirmații factuale (care pot fi probate) și judecăți de valoare (opinii care nu pot fi supuse probei adevărului).
Instanța a reținut că postările Feliciei Ovanesian, deși formulate într-o manieră extrem de critică și personală, nu au fost complet lipsite de temei din punct de vedere faptic.
Mai exact, judecătorii au stabilit că Ovanesian a subliniat probleme administrative reale, de interes public, multe dintre ele confirmate ulterior chiar de instanțe, precum unele hotărâri administrative anulate (cum ar fi HCL nr. 261/2023 privind activitățile comerciale sau HCLM nr. 67/2025) și dispoziții de convocare a Consiliului Local, acte care au fost anulate sau modificate de instanțe pentru nelegalitate sau lipsă de transparență decizională).
De asemenea, Felicia Ovanesian a subliniat în acele postări probleme cu gestionarea fondurilor publice, având la bază fapte concrete relatate și în presă, cum ar fi tăierea fondurilor pentru rechizitele elevilor în paralel cu alocarea a 4,5 milioane de lei pentru luminițele de Crăciun, ori refuzul de a acorda un împrumut clubului CSM Constanța pentru plata restanțelor către sportivi, la care se adaugă și unele probleme urbane la care s-a făcut referire în postările de pe Facebook, precum lipsa locurilor de parcare în zona Boema, nefuncționarea aerului condiționat în transportul public sau salubrizarea deficitară a orașului.
Un alt motiv de respingere: statutul părților
Un alt motiv privind respingerea acțiunii a fost statutul părților. Instanța a subliniat că persoanele care activează în context politic își expun conștient cuvintele și faptele unei analize atente din partea contracandidaților și a cetățenilor.
Având în vedere că ambele părți au fost concurenți politici direcți la alegerile locale, discursul critic se bucură de un oarecare grad de protecție într-o societate democratică.
Lipsa prejudiciului – un alt motiv
Pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală, atingerea adusă reputației trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate. Tribunalul a constatat că, dincolo de percepția subiectivă negativă a reclamantului asupra insultelor primite, consecințele în plan personal și profesional au fost reduse.
Faptul că Vergil Chițac a fost reales în funcția de primar la alegerile locale din 2024, în ciuda criticilor vehemente lansate de pârâtă din 2023, a demonstrat instanței că imaginea și capitalul său politic nu au fost afectate într-un mod care să justifice acordarea unor despăgubiri financiare sau cenzurarea dreptului la liberă exprimare.
Cu alte cuvinte, judecătorii au considerat că interesul public de a dezbate liber problemele comunității, chiar dacă acesta s-a manifestat printr-un limbaj agresiv.
Așa cum precizam inițial, primarul a declarat apel împotriva sentinței civile, vineri, 3 iulie, urmând ca dosarul să se mute la Curtea de Apel.
Daniel ALBU
