Managerul Spitalului Județean, despre al doilea val de COVID-19: „Numărul internărilor a crescut; rămânem în alertă”

0
3090

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunțase că ne aflăm în a treia etapă de relaxare, însă pentru cadrele medicale ale Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” din Constanța nu există relaxare”, ci din contră, numărul pacienților s-a dublat. Autoritățile se tem de un al doilea val de coronavirus și sunt în continuare în alertă. Managerul Cătălin Grasa a declarat, în cadrul unui interviu Focus Press, ce a însemnat lunile de foc pentru cadrele medicale, dar și faptul că spitalul va rămâne în aceeași stare de alertă până în toamnă, pentru că: „nu întrevăd o liniștire sau o scădere vertiginoasă a numărului pacienților infectați”, dar și faptul că: măsurile luate în perioada stării de urgență sunt și acum în vigoare și vor rămâne”.

Din nefericire, au fost și cadre medicale confirmate pozitiv cu noul coronavirus, dar și decese înregistrare. Managerul a accentuat faptul că și de banala gripă se moare: “Am înregistrat și în iarna asta vreo 80 sau 100 de cazuri de decese pe o banală viroză”. Medicii constănțeni au învățat în timpul pandemiei să se echipeze considerând că fiecare pacient care ajunge în Unitatea de Primire Urgențe este un potențial pacient COVID, recurgând la distanțare fizică. Trăgând linie, managerul celei mai mari unități sanitare din Dobrogea, dr. Cătălin Nicolae Grasa, susține că nu au existat sincope în asigurarea liniilor de gardă. Mai mult decât atât, Spitalul Județean și-a permis să completeze linia de gardă de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța și de la Spitalul Municipal Medgidia, iar cadrele medicale din Spitalul Județean erau pregătite pentru a susține și Spitalul TBC din Palazu Mare, unitate care și-a amenajat o zonă de Terapie Intensivă. Medicii au internat numai urgențele și s-a recurs la dislocarea activități Secției de Chirurgie Plastică, zonă dedicată pacienților confirmați cu noul coronavirus sau pacienților suspecți de COVID, cu posibilitatea de ventilație mecanică, fiind o extensie a Terapiei Intensive. Tot medicii au trebuit să se adapteze rapid noilor măsuri ce au fost aplicate la nivel național și să se organizeze în așa fel încât să existe pe fiecare secție un salon tampon pentru pacienții suspecți de COVID, să îi izoleze, dar și să mențină un număr cât mai scăzut de cazuri confirmate pozitiv de COVID în rândul pacienților sau în rândul angajaților. Spitalul Județean are și un Laborator de Biologie Moleculară, dotat cu echipamente PCR. Astfel, cadrele medicale pot face 128 de teste COVID-19 într-o singură zi. Angajații spitalului, mai ales cei din linia întâi, urmează să fie retestați, pentru că un blocaj la nivelul spitalului ar fi o mare pierdere pentru județul Constanța, dar și pentru județele limitrofe. Medicii depun eforturi uriașe ca acest lucru să nu se întâmple. Managerul Grasa a dezvăluit pentru Focus Pres că: “în primele săptămâni mă uitam la colegii mei și îi vedeam speriați. Nu a fost ușor”. Managerul Grasa a dorit să le mulțumească medicilor pentru devotamentul lor și le-a transmis „să aibă puterea necesară să ducă în continuare steagul sus și să avem cât mai mulți pacienți vindecați”. Managerul a mulțumit tuturor celor care s-au implicat până acum și au dorit să susțină activitatea medicală, prin donații și sponsorizări.

Reporter: Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în timpul pandemiei de COVID-19? Cum le-ați surmontat?

Dr. Cătălin Nicolae Grasa: Este prima dată când trecem printr-o asemenea perioadă de a se declanșa această pandemie. Trecem printr-o stare de urgență, acum alertă, care probabil se va continua după cifrele noilor pacienți ce apar în fiecare zi. Anticipez cumva. Este o perioadă foarte urâtă, pot să spun așa, pentru că a trebuit să învățăm, pas cu pas, și relativ repede, să purtăm echipament de protecție sau să ne comportăm ca într-un spital de boli infecțioase, noi neavând Secție de Boli Infecțioase. Ideea în sine că sunt niște riscuri foarte mari vizavi de transmiterea ei, pentru noi provocarea este ce să facem ca personalul să nu fie afectat? Nu suntem puțini. Vorbesc de colegii mei. Cu toții suntem aproape 3.200 de salariați: 470 de medici, aproape 1.000 de asistenți și vreo 500 de rezidenți și așa mai departe. Este un volum foarte mare. Este un spital de urgență și a trebuit să internăm numai urgențe de linia întâi, dar și de linia a doua, însemnând cazuri care nu pot fi amânate ca intervenție, în special chirurgical și medical vorbind, pacienții oncologi care trebuiau să-și facă tratamentul săptămânal. Am stabilit această flexibilitate și posibilitatea de a acoperii o plajă suficient de mare. Pacienții diabetici intră tot în zona pacienților cronici care au și ei nevoie de medicație la 3 sau 6 luni și nu pot să aștepte, pentru că fără medicație, în special cei care sunt cu insulină, vă dați seama că viața le este pusă în pericol. Am învățat aceste distanțări fizice, eu nu-i spun distanțare socială, și să ne echipăm considerând că fiecare pacient care ajunge în UPU este un potențial pacient COVID. În egală măsură a funcționat bine organizarea la nivelul județului Constanța, în care am fost implicați și noi ca spital. Colegii mei din Terapie Intensivă au completat linia de gardă de la Spitalul de Boli Infecțioase. De asemenea, am completat, mai aveau și ei unul sau doi medici, la Medgidia, unde este spital COVID. Am putut să ne  permitem să trimitem pacienți la Boli Infecțioase sau pacienți care aveau COVID sau erau suspiciuni, să-i pună în izolare, la Medgidia, să fie tratați acolo, inclusiv zona de nașteri, intervenții  chirurgicale, și a funcționat bine. Noi, în spital, a trebuit să ne organizăm în așa fel încât pacienții cu suspiciuni sau pacienții care devin pozitivi, poate să fie și așa ceva și s-a întâmplat nu de puține ori, să-i ducem într-o zonă de Terapie Intensivă care să fie separată de Terapia noastră de la etajul 3, și are 30 de paturi. Am dislocat activitatea Secției de Chirurgie Plastică de la etajul 1, fiind relativ izolată de restul spitalului și acolo am mers pe această zonă de pacienți COVID sau suspiciuni, cu posibilitatea de a face ventilație mecanică, fiind o extensie a Terapiei Intensive, cu medici, asistente și personal auxiliar din cadrul acestei secții. Doctorul Prăzaru (Marius Dragoș Prăzaru, medic primar ATI –n.r.) și colegii lui au muncit. În continuare, după cum văd eu lucrurile, noi vom rămâne în spital în aceeași stare de alertă cred că până în toamnă, pentru că nu întrevăd o liniștire sau o scădere vertiginoasă a numărului pacienților infectați. Vom vedea.

Rep.: Ce a însemnat activarea planului alb pentru spital? Ce s-a schimbat în activitatea unității de tratament? Discutăm despre alte circuite?

Dr. C.N.G.: În Urgență a trebuit să reamenajăm trasee, circuite, lifturi, traseul pacientului de când ajunge în Urgență și până în salon. A trebuit să monitorizăm și să ne adaptăm măsurilor aplicate la nivel național, să ne organizăm în așa fel încât să avem pe fiecare secție salon tampon pentru pacienții cu suspiciune, să îi izolăm și să avem un număr cât mai scăzut de alți pacienți sau personal care să devină COVID pozitiv. Este o provocare și rămâne în continuare. Noi am fost în zona de COVID, la nivel național, prin Secția de Pneumologie de la Agigea, dar nu am avut pacienți. Nu a fost un număr așa de mare încât să fie internați și la noi. Ordinea a fost în felul următor: Spitalul de Boli Infecțioase a fost în prima linie și și-a făcut treaba foarte bine și îi felicit pe această cale. Apoi a fost Spitalul TBC, tot de zonă tampon, care au mai avut suspiciuni sau pacienți, dar în niciun caz gravi. Noi am rămas să fim zona a treia de Pneumologie dacă s-ar fi ajuns la un număr foarte mare de pacienți, ceea ce nu s-a întâmplat și acesta este un lucru foarte bun. Ați văzut amenajările noastre făcute în curtea spitalului vizavi de triajul prin sistemul acela multimodular. Avem două saloane mari de câte 8 pacienți, cu grupuri sanitare, și o zonă de triaj, tot o construcție foarte ușoară și care a fost montată în două zile și ne este foarte utilă. De asemenea, avem un cort pe care l-am montat în zona de parcare, chiar în fața spitalului, la intrare, dar nu a fost necesar să apelăm la el. Considerăm că am funcționat bine. O să rămânem în alertă, pentru că  au venit să se angajeze în zona de turism și au fost vreo 3-5 cazuri depistate, dar vor să vină și turiștii. Sezonul iar ne pune în linia întâi. Prezentările au început să crească. Dacă pe perioada stării de urgență am avut sub 200 de cazuri, acum avem 350. Deja s-a dublat numărul de prezentări.

Rep.: Câți pacienți sunt în prezent internați în Spitalul Județean? În țară a crescut numărul internărilor.

Dr. C.N.G.: Internările au crescut. Avem adresabilitate. Pacienții au fost amânați cât s-a putut amâna. Nu s-au făcut excese de a ține  pacienții departe de spital, ci din contră. Am discutat cu medicii șefi astfel încât să fie maleabili și să considere unele afecțiuni care prin natura evoluțiilor pot să meargă în zona de urgență și atunci este de preferat să intervenim. Aici mă refer în special la zona de intervenții chirurgicale și au fost flexibili astfel încât să nu avem neplăceri ca să vină cineva să spună că “Domnule, am avut o problemă, nu m-au internat și boala mea a evoluat într-un fel sau altul”.

Rep.: Cum a fost adaptat managementul în domeniul medical la evoluția pandemică?

Dr. C.N.G.: Ne-am confruntat inițial cu acea nebunie de a achiziționa echipament de protecție, de unde anume și cât mai repede. A fost perioada când nu se găseau măști, când prețurile explodaseră și acest aspect nu este de neglijat.

Rep.: Medicii spuneau că au fost puși în situația să-și facă echipamente inclusiv la croitor…

Dr. C.N.G.: Nu! În niciun caz. Echipament de protecție a fost. Sunt niște standarde. Nu putem să purtăm orice echipament într-un spital de urgență, dar am avut plăcuta surpriză să avem și mulți sponsori. Lumea a venit în sprijinul nostru cu măști, cu viziere, cu sponsorizări. Chiar am dat un comunicat de presă prin care mulțumim multor firme.

Rep.: Cine v-a sprijinit în toată această perioadă?

Dr. C.N.G.: Există o listă întreagă. Nu pot acum să nominalizez, nu o știu pe dinafară. Vreau să vă spun că sponsorizările au plecat de la măști și până la echipamente de laborator. Noi nu am avut un Laborator de Biologie Moleculară, dar prin bunăvoința sponsorilor am putut să obținem prin sponsorizări două PCR-uri, a căror preț este de 50-60 de mii de euro și un analizor pentru Imunologie, care și acesta este vreo 60-70 de mii de euro. Este un lucru extraordinar. Noi avem și un mic Laborator la Policlinica II, dr. Lavinia Daba este cea care îl coordonează și de acolo ne-am mutat în spital. Am identificat un spațiu, unde aveam Garderoba, și de urgență a trebuit să inventăm acest laborator care a funcționat și care ne-a scos dintr-o situație delicată. Inițial făceam testări numai la Spitalul de Boli Infecțioase și acum putem să facem noi, pentru pacienți și pentru personal în egală măsură. Am utilizat și acele testări rapide atât pentru pacienții din UPU și la internări, pacienți programați, dar am folosit și pentru personal. Au fost zone de foc, au fost zone de focar epidemiologic. Am avut câteva și a trebuit să ne adaptăm. A fost presiune pe zona medicului epidemiolog al spitalului, dr. Monica Vișa care împreună cu colega ei și-au dat seama și au învățat cum se fac aceste anchete și cât de riguroși trebuie să fim, pentru că trebuie să-i identificăm, să-i testăm, cine stă acasă, cine merge la Boli Infecțioase și așa mai departe. A fost o situație atipică, dar eu consider că până acum ne-am descurcat bine în comparație cu alte spitale și sperăm ca și de acum încolo. Rămânem în aceeași stare de alertă și să ne descurcăm, să nu avem un blocaj la nivel de secții care să fie închise sau să avem momente de pauză în activitatea noastră pe diferite specialități. Nu ne permitem. Suntem singurul spital din zonă, care acoperă toată patologia atât pe sferă pediatrică, cât și adulți, boli interne, chirurgicale. Un blocaj la nivelul spitalului ar fi o mare pierdere pentru județul Constanța și pentru județele limitrofe.

Rep.: Câte teste se pot face într-o singură zi? Care este capacitatea echipamentelor?

Dr. C.N.G.: Mergem undeva la 64 pe o șarjă, pe cele două echipamente, în două schimburi. O șarjă durează în jur de 4 ore jumătate, 64 x 2 este valoarea PCR-urilor pe care le putem face și ne păstrăm o tură și sâmbăta și duminica (…).

Rep.: Din păcate, în toată perioada aceasta, au fost și cazuri confirmate din rândul cadrelor medicale. Și-au reluat activitatea cei care au fost nevoiți să urmeze tratamentul? Care este situația?

Dr. C.N.G.:  Într-adevăr, deși am avut probleme, colectivele au înțeles. Secția Medicală II a avut o perioadă când și-a redus activitatea. Noroc că mai aveam încă o Medicală, respectiv Medicala I, care a preluat gărzile și a acoperit zona de urgență. Am avut totuși suficient personal și vreau să le mulțumesc din nou pentru devotamentul lor. Nu a fost ușor. În primele săptămâni mă uitam la colegii mei și îi vedeam speriați. Îi vedeam speriați, pentru că nu se mai confruntaseră cu așa ceva. Aceste măsuri de siguranță vizavi de răspândirea virusului n-a permis cumva să ne adaptăm ca într-o Secție de Boli Infecțioase. Acest lucru nu este unul ușor. Echipamentul de protecție nu este un lucru facil. Să muncești mai ales în zona de COVID și să stai cu echipamentul acela pe tine, nu este deloc comod, dar am putut să ne desfășurăm activitatea relativ normal, fără să avem perturbări sau blocaje mari.

Rep.: Dar cei care au fost confirmați cu COVID sunt bine în prezent? Și-au reluat activitatea?

Dr. C.N.G.: Da, bineînțeles. Și-au reluat activitatea, sigur că da. Am avut și medici și asistente care au fost internați la Boli Infecțioase. Au ieșit, sunt bine. Sunt activi. Sunt în spital. 

Rep.: Cum s-a trecut de la starea de urgență la starea de alertă,  care sunt prioritățile și ce s-a schimbat acum?

Dr. C.N.G.: Din punctul meu de vedere, vreau să vă spun că  măsurile luate în perioada stării de urgență sunt și acum în vigoare și vor rămâne. De aceea vă spun că relaxarea pe care o vedeți dumneavoastră pe stradă, noi activități, a merge la mall, terasă și așa mai departe…

Rep.: Ce înseamnă această relaxare pentru spital?

Dr. C.N.G.: Nu există relaxare pentru spital. Noi vom rămâne în această zonă de alertă în continuare și considerăm că această bătălie continuă în spital, în spitalele de urgență. Avem activitate. Prezentările în UPU s-au dublat și numărul internărilor au crescut atât pentru urgență, cât și pentru pacienții programați.

Rep.: Spitalul Județean a revenit la patologia non-COVID?

Dr.C.N.G.: Niciodată nu s-a pus problema, nefiind un spital COVID. Toată patologia s-a adresat în spital, în special urgențele. După 15 mai și pacienții programați, pacienții cronici, au putut să beneficieze de tratamente la noi în spital.

Rep.: Eroii din Constanţa, ne referim aici la secția în care a fost necesar să se efectueze acea intervenție pentru un copil, cum pot fi motivați pentru tot ce au reușit să facă?

Dr. C.N.G.: A fost această intervenție cu apendicita, la o fetiță. A fost prima pacient COVID, dar în continuare noi am avut pacienți care au necesitat intervenții chirurgicale, cu tratamente, pacienți COVID care nu au fost de transportat în spitalul COVID de la Medgidia. Au rămas, i-am tratat și i-am scos din zona de urgență și după aceea i-am transferat în Spitalul Medgidia ca să-și continue tratamentul. N-a fost un confort, pentru că tot timpul am fost în alertă. Nu vă spun că sunt colective în care noi am făcut testările PCR și testări rapide de 1-3 ori sau de câte ori a fost nevoie, la 2-3 săptămâni, cum este în UPU și acum trebuie să reluăm (testările –n.r.) în Terapie Intensivă, Medicalele, zonele de primă linie.

Rep.: Vor fi retestați medici?

Dr. C.N.G.: Da, vor fi retestați. Personalul tot timpul trebuie să fie în această stare de vigilență, pentru a ne feri colectivul de posibilitatea apariției la pacienți să devină pozitivi la testare. Pericolul este la pacienții asimptomatici. Inițial pot să aibă test negativ și după aceea, stând în spital, să dezvolte la un moment dat când se reiau testele. Spre exemplu, la o intervenție chirurgicală am avut o situație când pacientul respectiv, cu o afecțiune, i s-a făcut testul și era pozitiv. I s-a făcut intervenția, bineînțeles.

Rep.: Cum își dau medicii seama că un pacient este asimptomatic?

Dr. C.N.G.: Nu au niciun simptom. Noi triajul îl facem, dar nu se încadrează în zona de patologie pulmonară, nu are febră și așa mai departe. Apelăm la această zonă tampon, unde îi ducem postoperator, cum a fost și cu acest pacient, un caz mai recent și se tratează și după aceea merge acasă, dacă nu pleacă într-un spital COVID. Asemenea situații vom întâlni în continuare. Aici este zona cea mai delicată.

Rep.:  Sunt suficiente cadre medicale?

Dr. C.N.G.: Da! Colectivul nostru este un colectiv mare și avem începând cu Terapia Intensivă. Vă dați seama că ne-am permis să completăm linia de gardă de la Boli Infecțioase și de la Medgidia, eram pregătiți pentru a susține și Spitalul TBC Palazu, care și-a făcut și o zonă de monitorizare Terapie Intensivă. Eram pregătiți, pentru că avem un colectiv de 24 de medici, 12 specialiști și 12 medici primari și rezidenți care și ei muncesc cot la cot cu colegii lor mai mari. Nu am avut sincope în asigurarea liniilor de gardă în Spitalul nostru, un lucru esențial pentru tratamentul pacienților că sunt chirurgical sau nonchirurgical. 

Rep.: Cât de pregătit este Spitalul Județean să facă față unui posibil al doilea val al pandemiei de COVID?

Dr. C.N.G.: Se vehiculează și această apariție a valului doi, dar acum să vedem și când va fi. Văd că există o creștere (a numărului de cazuri –n.r.) de la relaxare. Ce se întâmplă în China, în Capitală, măsurile vor fi probabil asemănătoare ca până acum. Ce înseamnă valul întâi sau doi? Noi rămânem în această stare de urgență, de alertă.

Rep.: S-ar putea reveni la starea de urgență dacă vine al doilea val al pandemiei?

Dr. C.N.G.: Nu aș putea să vă spun care sunt măsurile, dar totul va fi legat de numărul de cazuri noi. Mai este un element important de reținut dacă vă uitați la cazurile grave din Terapia Intensivă, unde am stat bine și la decese per total. În comparație cu alte țări din Europa pot să spun că am stat nu bine, ci foarte bine. Probabil că și măsurile luate au fost bune, poate că și unitatea noastră ca bazin a populației este una bună gândindu-ne că ne-au venit un număr mare de compatrioți din țările grav afectate: Franța, Spania, Italia. Mulți muncesc acolo și s-au întors, business-urile sau închis. În comparație cu alte țări din Balcani, noi am avut un număr destul de mare de cetățeni care au lucrat acolo. Au venit și vedeți în Suceava ce probleme au fost în zona respectivă, cu toate acestea încă stăm bine în privința cazurilor grave și a  mortalității. Un alt aspect  de care a trebuit să ținem cont și nu de puține ori acest subiect a fost abordat în media, a fost legat de “A murit de COVID sau a murit de afecțiunea de bază? ” Este un lucru foarte important.

Rep.: Din păcate au existat și cadre medicale de la Spitalul Județean care au decedat de COVID.

Dr. C.N.G.: Au fost două persoane. Dar a merge pe linia unei afectări pulmonare, atunci mergi până la insuficiență respiratorie acută. Afectarea pulmonară majoră este una și alta este să mori de accident vascular ischemic, cerebral sau hemoragic masiv și era și pozitiv. Cauză-efect. Și atunci vedem că totuși a avea și COVID nu înseamnă că toți cei 1.400 sau 1.500 au murit de COVID. Este diferit ca interpretare și cifrele acestea pot fi scăzute cu mult vizavi de cei care au murit de COVID. Și de banala gripă se moare. Am avut și am înregistrat și în iarna asta vreo 80 sau 100 de cazuri de decese pe o banală viroză.

Rep.: Cum ne putem proteja în mod corect de coronavirus până vom avea un vaccin sau un tratament eficient?

Dr. C.N.G.: Măsurile acestea populate în media și de factorii decidenți din Guvern și Ministerul Sănătății sunt esențiale. A purta o mască, așa cu facem noi acum, este un lucru foarte bun mai ales în spațiile închise, în mall-uri, în zonele în care suntem prezenți într-un număr mai mare. Avem relaxare.  Cât mănânci pe terasă este imposibil a purta mască, dar a ne spăla pe mâini, cu apă și săpun, sau să utilizăm dezinfectant nu este un lucru exagerat, ci din contră. Sunt niște măsuri minime, dar eficiente vizavi de aceste răspândiri. Sperăm să înceteze cât mai repede (această pandemie – n.r.).

Rep.: În încheiere v-aș ruga să transmiteți un mesaj medicilor care luptă împotriva coronavirusului, dar și turiștilor care urmează să ajungă pe litoral în acest sezon estival?

Dr. C.N.G.: Eu nu pot decât să le mulțumesc. Le urez succes în continuare colegilor, fie că sunt din spitalul nostru sau că sunt din Spitalul de Boli Infecțioase, ceilalți de la Palazu, mă refer la constănțeni. Medicii au făcut o treabă foarte bună. Sper ca pe parcursul deschiderii sezonului estival să nu avem cazuri  și să nu mai crească numărul lor și medicii să aibă puterea necesară să ducă în continuare steagul sus și să avem cât mai mulți pacienți vindecați. Pentru turiști este delicat. În afară de a respecta regulile de bază, care trebuie să le respectăm cu toții, nu au nimic de făcut decât să vină și să se simtă bine știind că există oameni în spital care dacă au probleme medicale vor fi tratați cu simț de răspundere.  

Rep.: Vă mulțumim!

Dr. C.N.G.: Și eu vă mulțumesc!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.