Montarea plaselor contra algelor nu este o metodă eficientă pe litoralul românesc. ABADL are nevoie de utilaje în valoare de 2,6 milioane euro plus TVA

0
222
Algele de pe litoral sunt strânse cu ajutorul utilajelor. FOTO ABADL

Zecile de mii de tone de alge strânse de la malul Mării Megre în fiecare sezon estival și sute de mii de tone de-a lungul anilor, înseamnă resurse umane, logistice și financiare pe care Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral încearcă să le gestioneze cât mai bine cu putință. Nu suntem nici primii, nici ultimii care se confruntă cu un astfel de fenomen normal, firesc, care face parte dintr-un ciclu natural, din acest lanț trofic al Mării Negre.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” studiul macrofitelor pe litoralul românesc debutează înca din anul 1907 și până în prezent au fost identificate un număr de 162 de specii și reprezintă pentru nevertebrate și pești un spațiu vital pentru hrănire, reproducere și protecție împotriva acțiunii deranjante a apei, a luminii excesive și a răpitorilor.

Algele fiind organisme fotosintetizante ajută la îmbogățirea cu oxigen a apei și stau la baza existenței și dezvoltării vieții în mediul marin. Pot fi, astfel, considerate echivalenții plantelor din mediul terestru, a căror importanță este incontestabilă.

Algele pe care le întâlnim pe litoralul românesc nu le vom întâlni nici măcar pe alt litoral situat tot la Marea Neagră, cum ar fi cel bulgăresc și asta pentru că fundul mării litoralului românesc este predominant nisipos – mâlos pe când la vecinii bulgari există un substrat (fundul marii) calcaros, astfel că este imposibil formarea acelorași specii.

Reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral au reluat în acest an documentarea în ceea ce privește găsirea unor metode cât mai eficiente de a face față fenomenelor algale cu care se confruntă în fiecare an.

„Cele mai utilizate sunt sistemele mobile ,care sunt asemănătoare barajelor plutitoare folosite pentru depoluări, care se montează transversal, pe direcția curentului predominant, ca algele să fie conduse către mal, de unde pot fi adunate.
Sistemele mobile mai pot fi amplasate și paralel cu linia țărmului , dar necesită ambarcațiuni specializate pentru colectarea algelor din spatele barajelor/plaselor amplasate în larg. Plasele/barajele pot fi rupte de greutatea cumulată a algelor sub acțiunea valurilor marine, deci algele trebuie colectate constant. Astfel, costurile aferente unui asemenea sistem vor trebui să includă și costurile pentru ambarcațiuni și personalul specializat în ture de permanență, costuri de întreținere și exploatare, etc.“
, a precizat specialistul pe probleme de ingineria mediului din cadrul A.B.A. Dobrogea-Litoral, Nicușor Buzgaru.

În contextul analizei amplasării de plase pentru alge, pentru a asigura o oarecare eficiență, acestea ar trebui poziționate foarte aproape de țărm.

Trebuie să ținem cont că aceste plase, în special dacă sunt amplasate aproape de țărm, pot reprezenta un pericol real pentru faună, respectiv pentru pești, delfini, păsări marine, dar si pentru ambarcațiunile de agrement (șalupe, jet-sky, etc) din zonă, pentru activitați de agrement de tip kite-boarding sau windsurfing sau chiar pentru înotători. De menționat este faptul că eficiența acestora nu este garantată 100% întrucât fragmente de alge suficient de mici pot trece prin bariere, sau, sub acțiunea valurilor pot depăși barierele.

„În 2019 a fost identificat un fenomen algal (înflorire algală) ce se întindea pe 5.000 de mile marine între vestul Africii și până în golful Mexic, format cu precădere din specia Sargassum, care la descompunere eliberează hidrogen și sulf generând un miros asemănător ouălor stricate, afectând puternic toată ramura turistică de pe litoralul Mării Caraibelor. În anul 2019, masa algală menționată era estimată la 20 de milioane de tone. Acest fenomen a fost înregistrat anual începand cu anul 2011, cu excepția anului 2013 când manifestarea a fost redusă, și afectează mai multe națiuni cum ar fi: Mexic, Cuba, Jamaica, Republica Dominicană, Haiti, Barbados, Trinidad and Tobago, Venezuela și Panama. În anul 2018 Barbados a declarat stare de urgență națională din cauza cantităților nemaiîntâlnite de alge eșuate pe plajele turistice”, a declarat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.

În anul 2011 s-a încercat achiziționarea unui sistem de plase de protecție pentru un tronson de 2.000 m – pilot, dar la licitație nu s-a prezentat niciun agent economic interesat din România sau din străinătate.

În concluzie, A.B.A.D.L., pentru a fi pregatită pentru viitoarele fenomene algale, care se pot amplifica pe fondul schimbărilor climatice, a trimis în regim de urgență către Administrația Națională „Apele Române“ spre analiză, un document cu necesitățile în ceea ce privește echipamentele și utilajele.

„Ținând cont și de faptul ca în cadrul proiectului „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, FAZA II (2014-2020)” suprafața de plajă existentă se va mări substanțial, cu peste 200 de hectare este necesară achiziționarea a 20 de utilaje în valoare de peste 2,6 miloane de euro fără TVA”, a declarat specialistul pe probleme de ingineria mediului din cadrul A.B.A.D.L., Nicușor Buzgaru.

C.S.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.