Au fost finalizate cercetările, la data de 04.09.2026, fiind dispusă de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București trimiterea în judecată, în stare de libertate, și sesizarea Curții de Apel București cu privire la o persoană fizică, având calitatea de notar public în circumscripția Curții de Apel București, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de abuz în serviciu.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat, ca situație de fapt, că inculpatul, notar public, a calificat două cereri de schimbare a obiectului contractual — una privind un contract de schimb autentificat la data de 16.09.2015, cealaltă privind un contract de schimb autentificat la data de 15.10.2015 — ca fiind îndreptări ale unor erori materiale sau omisiuni vădite.
Această calificare a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor din Codul civil și ale Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată. Astfel, în ciuda faptului că procedura de îndreptare a erorilor materiale nu putea fi aplicată în cazul modificării obiectului unui contract, nu fuseseră citate toate părțile contractului/mandatarii speciali ai acestora și nu fusese obținut consimțământul tuturor părților cu privire la modificarea obiectului contractelor, a omis, în mod intenționat, să respingă cererile persoanelor implicate în procedura notarială realizat.
În continuare, la data de 20.04.2023, inculpatul a emis două încheieri de îndreptare a unor erori materiale, prin care a modificat clauze esențiale ale celor două contracte de schimb – respectiv amplasamentul și situația juridică a unui teren în suprafață de 10 hectare, situat în Pădurea Băneasa, jud. Ilfov, cu privire la care se transmiteau drepturi litigioase. Procedura de îndreptare a erorilor materiale nu putea fi aplicată în cazul modificării obiectului unui contract; în plus, nu fuseseră citate toate părțile contractelor sau mandatarii lor speciali, și nu fusese obținut consimțământul tuturor părților cu privire la modificarea obiectului contractelor.
Prin aceste fapte a fost cauzată o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice, care au fost puse în imposibilitatea de a-și promova, în fața instanțelor de judecată, pretențiile civile la care erau îndreptățite, potrivit legii, cu privire la bunurile moștenite.
Facem precizarea că emiterea rechizitoriului și sesizarea instanței competente reprezintă, conform Codului de procedură penală, etape ale procesului penal care nu pot înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.
L.B.
