Alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură în cazul populației generale din Uniunea Europeană (UE), după fumat şi hipertensiune arterială, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Alcoolul este cea mai răspândită substanță utilizată în scop de relaxare. Consumul de alcool de la o vârstă tânără și obiceiul de a bea frecvent sau în cantități mari poate conduce la dependența de alcool și la deteriorarea gravă a sănătății, relațiilor personale și carierei.
Copiii care au părinți dependenți de alcool au risc de patru ori mai mare de a deveni și ei dependenți de alcool. Viața profesională poate fi compromisă ca urmare a scăderii performanțelor la școală sau la locul de muncă, a abandonării studiilor sau concedierii. O persoană care consumă alcool în mod excesiv poate avea probleme grave cu legea și este supusă riscului de a răni sau a fi rănit de alții sau chiar de a-și pierde viața ca urmare a accidentelor.
Din nefericire, cei mai expuși și vulnerabili în fața alcoolului sunt tinerii. În rândul tinerilor, unul din zece decese la femei și unul din patru decese la bărbați este legat de alcool. Vârsta medie la care tinerii încep să bea este 14 ani, numărul băieților care încep să consume alcool dublându-se pe parcursul anilor de liceu. Tinerii care obișnuiesc să bea de la o vârstă timpurie sunt mai predispuși să consume și alte substanțe de abuz cum sunt tutunul sau drogurile ilegale, sporind riscul consecințelor negative.
Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare, sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (suicid, omor, accidente rutiere, domestice sau profesionale). Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur la bărbați sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o ocazie, cel puțin o dată unele în ultimele 30 de zile. România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv, locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum.
Băutura preferată a românilor este berea. În fiecare an, mai mult de 3 milioane de decese sunt asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei sferturi din mortalitatea regiunii europene supravegheate de OMS.
Românii au obiceiul de a consuma cantități excesive de alcool, spre deosebire de majoritatea europenilor, care consumă constant cantități moderate de alcool. Adolescenții care încep să consume alcool înaintea vârstei de 15 ani au un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenți de alcool, iar cei care consumă alcool înaintea vârstei de 13 ani au risc de șapte ori mai mare de a deveni mari băutori și de a consuma cantități mari de alcool la fiecare ocazie.
Alexandra VASILE
