O macara construită de la zero în România ar putea ajunge pe Lună în cadrul viitoarelor misiuni de explorare spațială. Echipamentul, despre care dezvoltatorii susțin că este unic în lume, a fost proiectat pentru a descărca provizii și echipamente pe suprafața selenară. Macaraua va avea și un rol important în cercetare. Aceasta îi va ajuta pe astronauți să colecteze probe de pe Lună, care vor putea fi analizate ulterior de cercetători.
Un an și jumătate au lucrat inginerii români la acest proiect. Este un prim pas, iar macaraua finală va fi de două ori mai mare. Oamenii de știință spun că este mai utilă decât un braț robotic, pentru că ridică greutăți mari, de până la o tonă și consumă puțină energie, scrie digi24.ro
„Este un proiect costisitor. Vorbim de sute de mii de euro doar pentru faza asta. Spațiul este greu și este și scump. Am reușit să câștigăm în fața unor candidați foarte cunoscuți, vorbim de marii producători spațiali europeni ca Airbus, Thales”, a explicat Iulian Juhasz, consultant tehnic.
„Macaraua are 8 motoare electrice. Trei dintre motoare sunt la bază, două folosite pentru nivelarea macaralei. Unul dintre motoare acționează fix gripperul care lasă jos sau ridică încărcătura”, arată Teodor Stănescu, cercetător COMOTI.
„Are un mecanism, un arc, care îl desface singur. Fără intervenția unui motor electric sau al unui senzor”, arată și Iulia Tincă, cercetător COMOTI.
Cea mai mare provocare structurală a fost ca ea trebuie să ocupă un spațiu extrem de mic în timpul lansării și transferului spre Lună, apoi să efectueze desfacarea controlată și sigur pentru toate cablurile. De pe Pământ, macaraua va pleca asamblată într-o cutie de mici dimensiuni.
Odată ce va ajunge pe Lună, procesul de desfacere ar trebui să fie lent, de o oră sau două, pentru ca toate componentele să rămână intacte și perfect funcționale. Acolo, acestea vor avea de îndurat provocări uriașe: temperaturi extreme, raze ultraviolete puternice și un praf extrem de fin.
„Praful, regolitul de pe lună nu numai că este foarte mărunt, este și foarte lipicios. De exemplu dacă se așează pe o bucată de metal poate să schimbe proprietățile termice. Nu funcționează ca o macara obișnuită, cum avem pe Pământ pentru că nu are contragreutăți sau sisteme hidraulice care să o controleze. Ea e ca marionetă. Controlul poate fi făcut și de la sol, e semi-automat”.
„La mijlocul lunii septembrie vom merge cu sistemul în ESA să facem un test combinat, macara cu braț robotic, pentru a dovedi că putem plasa payload-urile cu acuratețe pe sufrața lunară. Este finanțat de Agenția Spațială Europeană, prin contribuția României la agenție. Acest sistem va putea fi făcut în viitor 100% în România”, explică Radu Mihalache, coordonatorul proiectului, directorul COMOTI.
Odată finalizat, aparatul va fi integrat în misiunile Argonaut ale Agenției Spațiale Europene și ar putea ajunge pe Lună în 2030.
L.I.B.
