Proprietarii unui spațiu comercial din Cumpăna, în care funcționează o sală de jocuri de noroc, se judecă cu primărița Mariana Gâju din cauza refuzului de a le aproba lucrările de racordarea la rețelele de apă și canalizare așa cum și-ar dori ei. Administrația locală le-a emis autorizațiile necesare, dar nu așa cum și-au dorit, prin spargerea străzii și, implicit, tulburarea traficuluir rutier, ci li s-a aprobat racordarea prin efectuarea unor lucrări subterane. Acest lucru i-a nemulțumit, motiv pentru care au intentat un proces administrației locale, cerând obligarea acesteia să emită autorizația exact așa cum au solicitat.
În motivarea acţiunii, cei doi reclamanți, proprietari ai spațiului respectiv, au arătat că s-au adresat cu o cerere de branşare la reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare pentru imobilul din Cumpăna, situat la intersecția străzilor Liliacului și Constanței, obţinând acordul de furnizare a apei şi de preluare a apei uzate. La 22.09.2022, a fost emisa Autorizaţia nr.322 din 22.09.2022 privind lucrările ce urmau a fi executate. În acest context, reclamanţii pretind că s-au adresat mai multor firme acreditate pentru a efectua lucrările de racord, însă Primăria a interzis realizarea branşamentului prin spargerea asfaltului aflat pe domeniul public propunând o alta soluţie, care să nu afecteze.
Reclamanții mai susțin că primarul le-ar fi spus, în cazul unei audiențe, că refuzul este justificat prin faptul că spaţiul comercial respectiv a suferit modificări constructive, fără autorizaţie de construire, modificări aduse de societatea care a închiriat o parte din spațiul respectiv, motiv pentru care refuză să semneze autorizaţia de spargere/refacere domeniului public deşi s-au prezentat primăriei pericolele.
Se susţine de către reclamanţi că se află în faţa unui abuz al autorităţii publice locale, autoritate care fără niciun motiv legal, refuză să elibereze o autorizaţie necesară pentru ducerea la bun sfârşit a unei lucrări autorizate deja.
Cum justifică Primăria acest refuz
De cealaltă parte, primarul comunei susține, în întâmpinare, că refuzul de a emite acordul pentru scoaterea din folosinţă temporară a domeniului public în vederea spargerii şi apoi a refacerii amenajărilor existente pe domeniul public, este justificat din punct de vedere legal.
Primarul susține că,într-adevăr, reclamanţii sunt proprietarii imobilului cumpărat în 2011, pe care se afla, inițial, o construcţie cu destinaţia de locuinţă, iar ulterior a fost autorizată edificarea unei construcţii cu parter şi etaj, cu spaţiu comercial la parter, precum şi împrejmuire teren.
După edificarea construcţiei cu destinaţie comercială, care se afla la intersecţia a două străzi şi care este edificată chiar pe linia de hotar cu domeniul public, spaţiul comercial a fost închiriat unei societăţi de pariuri sportive şi de jocuri de noroc. Se menţionează de către reprezentanții primăriei că imobilul – casa de locuit – a fost branşat atât la instalaţia de apa, cât şi la instalaţia de canalizare, cu ocazia edificării acesteia, iar corpul de clădire care are destinaţie comercială beneficiază de aceleași servicii întrucât sunt racordate la instalația inițială a casei. Numai că, acum, reclamanții doresc să racordeze spațiul comercial separat, probabil pentru a nu mai exista discuții cu chiriașii, legate de consum, sau pentru ca firma chiriașă să primească propriile facturi.
Cu ocazia analizării documentaţiei ce a fost depusă, s-a constatat că locatarul, fără autorizaţie de construire şi, conform menţiunilor făcute cu prilejul audientei, fără acordul proprietarilor, a procedat la modificări constructive prin adăugarea unor materiale pe peretele exterior al clădirii ocupate, pe faţada clădirii astfel limita de hotar a fost depăşită de o lucrare efectuata cu încălcarea legii faptă pentru care firma chiriașă, cea care se ocupă de activități de jocuri de noroc, a fost sancţionată contravenţional şi s-a dispus desfiinţarea lucrărilor efectuate fără autorizaţie.
Pe de alta parte, analizând soluţia propusă în vederea realizării racordului, serviciul de specialitate al primăriei nu a fost de acord cu afectarea domeniului public, în speţă a trotuarelor şi a străzii principale, lucrările de amenajare ale domeniului public fiind executate cu fonduri europene, ceea ce interzice orice intervenție asupra acestora.
Mai mult decât atât, în cuprinsul autorizaţiei din 2022, emisă de primarul comunei Cumpăna, se menţionează ca branşamentul se va realiza de la conducta amplasată pe strada Liliacului, la limita de proprietate, iar racordul la reţeaua de canalizare se realizează prin subtraversarea în căminul de canalizare menajeră existent pe partea opusă a străzii Liliacului, situat pe carosabilul asfaltat, lângă bordură. În autorizaţia ce a fost dată reclamanţilor, s-a menţionat că lucrările „se vor realiza cu atenţie, fără afectarea carosabilului asfaltat şi a branşamentelor existente în zonă”.
Pe aceste considerente, precum și ținând cont de cele menționate mai sus, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Astfel, miercuri, 11 octombrie, reclamanții au atacat sentința Tribunalului cu recurs, la Curtea de Apel, urmând a fi stabilit termenul de judecată.
Daniel ALBU



























