Paul Constantin Cojocaru, părintele Terapiei 3C în România: „Trebuie înființat un Departament Naţional pentru Autism și acreditată terapia”

0
2471

Paul Constantin Cojocaru este singurul român care a reușit cu ajutorul terapiei 3C să facă minuni pentru copiii cu autism și militează pentru drepturile lor. El îi ajută pe copiii cu autism să evolueze zi de zi, înregistrând progrese uimitoare. Absolvent al Facultății de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Paul este antrenor de arte marţiale, stilul Qwan Ki Do, părintele terapiei 3C în România și directorul Festivalului Mondial de Autism. Discutăm despre excelență în sport! Andrei Albu a făcut terapie 3C și este primul copil cu autism, din Romania, premiat la Festivalul Mondial de Autism, la categoria “Excelenţă în sport” în 2014, în Scoția. Altfel spus, copiii cu autism au o şansă reală de recuperare, au o şansă reală de integrare în familie și în societate, iar părinții sunt îndemnați să nu renunţe sub nicio formă la terapie. Este adevărat că autismul nu dispare toată viața, dar cu o diagnosticare precoce și cu terapia potrivită, copiii cu autism pot duce o viață independentă.

Trist este faptul că autismul este o afecțiune ignorată de statul român. Nicio terapie aplicată copilului cu autism nu este suportată de stat. În România nicio terapie aplicată copilului cu autism nu este acreditată. De asemenea, în România nu există un Departament Național pentru Autism. Tulburările de spectru autist (TSA) pot să apară în orice familie. Fără terapie simptomele autismului se agravează în timp. Tulburările din spectrul autismului sunt un grup de tulburări complexe de dezvoltare a creierului. Tulburarea autistă, tulburarea Asperger și autismul atipic au în comun deficitul de comunicare, interacțiunea socială deficitară, stereotipiile motorii și verbale. Persoana diagnosticată cu autism nu are rațiune și gândește în imagini. Rațiunea trebuie construită cu ajutorul exerciţiilor din terapie.

Obiectivele terapiei 3C sunt construirea gândirii motrice, inteligența motrică și disciplina motrică. Terapia 3C este brevetată la OSIM, fiind implementată în România și Ucraina, premiată de trei ori la Festivalul Internațional de Autism. Terapia 3C va fi implementată și în Franța, Canada, Mexic și Bulgaria. Părintele terapiei 3C lucrează în prezent cu peste 10 copii din Ucraina, Italia, Germania şi Franţa. Cu alte cuvinte, terapia 3C este recunoscută pe plan mondial.

Organizația Mondială a Sănătății estima în 2017 că la nivel mondial 1 din 160 de copii suferă de una din tulburările din spectrul autist (TSA), reprezentând mai mult de 7,6 milioane de ani de viață ajustați în funcție de handicap și 0,3% din povara globală a bolilor. Prevalența TSA în multe țări cu venituri mici și medii este până acum necunoscută.

“Prevalența variază între 4,5 și 13 la 10.000 copii, iar incidența este de 1 la 166 copii. Rata pe sexe este aproximativ 3 la 1 pentru băieți, însă fetele sunt mult mai sever afectate și au un coeficient de inteligență mai mic“, susține dr. Gabriela Croitoru, medic primar psihiatrie pediatrică din cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament dr. Victor Babeș din București. TSA încep în copilărie și tind să persiste în adolescență și maturitate. În cele mai multe cazuri, TSA sunt evidente în primii 5 ani de viață.

Paul Constantin Cojocaru îi ajută pe copiii cu autism să evolueze zi de zi, înregistrând progrese uimitoare

Paul Constantin Cojocaru ne-a dezvăluit, în cadrul unui interviu Focus Press, cum a prins viață acest proiect, care este primul pas spre recuperare, de la ce vine denumirea 3C, cum lucrează un terapeut cu un copil cu autism, care este diferența dintre terapia ABA și terapia 3C, ce s-a schimbat în privința ședințelor din cauza pandemiei de coronavirus, ce este de făcut la nivel de familie, dar şi de societate pentru ca aceşti copii să aibă o şansă reală la o viaţă demnă şi independentă, dar și care sunt avantajele terapiei 3C.

Reporter: Sunteți părintele terapiei 3C în România. Cum a prins viață acest proiect? Care este povestea? Cum a început totul ținând cont de faptul că sunteți antrenor de arte marțiale? Ce v-a determinat să vă implicați în viața copiilor cu autism?

Paul Constantin Cojocaru: Totul a plecat de la faptul că sunt antrenor de arte marțiale. Predam acum 15 ani artele marțiale, stilul Qwan Ki Do, ca și disciplină opțională, într-o grădiniță. Am întâlnit acești copii și am întrebat educatoarele de ce ei nu sunt trimiși la oră. Au spus că sunt autiști. Am insistat să îi primesc la oră și am văzut că nu fac nimic. Mi-a venit idea de a invita și părinții să stea în spatele lor în așa fel încât să-i ajutăm să facă puțină mișcare. Așa a început totul și au trecut 15 ani.  

Rep.: Care este diferența dintre terapia ABA și terapia 3C?

Paul Constantin Cojocaru: Terapia ABA este o terapie cognitiv comportamentală. Se lucrează pe alte arii și în alt mod decât terapia 3C. Terapia 3C este exclusiv neuro-psihomotorie, iar exercițiile de coordonare sunt de bază. Obiectivele terapiei 3C sunt construirea gândirii motrice, inteligența motrică, disciplina motrică.

Rep.: Este o terapie mult mai complexă?

Paul Constantin Cojocaru: Este o terapie complexă.

Rep.: Care ar fi avantajele terapiei 3C?

Paul Constantin Cojocaru: Trebuie să vedem mai întâi ce obținem sau care este obiectivul final. Obiectivul final este dobândirea unui comportament psihomotor autonom și adaptativ. Adică o autonomie de mișcare care să poată fi contextualizată sau adaptativă. Dacă ai un copil autist sau cu un comportament autist, pentru că este o diferență între persoana autistă și persoana cu un comportament autist, care nu conștientizează propria schemă corporală, nu dispune voluntar și conștient de propriul potențial psihofizic, noi lucrăm în așa fel încât obiectivul final să fie atins și să poată aborda un sport individual.

Terapia 3C. Foto: Paul Consatantin Cojocaru, arhiva personală

Rep.: Concret, în ce constă această terapie?

Paul Constantin Cojocaru: Constă în aplicarea unor exerciții de coordonare ochi-mână, ochi-picior, coordonare generală, în așa fel încât să putem construi gândirea motrică. Adică să formăm noi informații, noi sinapse, probabil o nouă structură neuromotorie sau să o activăm pe cea afectată și să redăm copilul societății și părinților. Practic despre asta este vorba.

Rep.: Care este primul pas spre recuperare?

Paul Constantin Cojocaru: Primul pas spre recuperare este un diagnostic corect. Al doilea pas foarte important pentru recuperare este abordarea procesului global de recuperare. Nu trebuie să faci numai terapie 3C. Sunt și terapii senzoriale și terapii pe comportament și terapii logopedice. Trebuie abordat tot pachetul în așa fel încât, la final, copilul să poată fi integrat în societate.

Rep.: De la ce vine denumirea de 3C?

Paul Constantin Cojocaru: 3C înseamnă conștientizare, coordonare, concentrare. Lucrând copiilul devine din ce în ce mai conștient de propriul potențial de mișcare, fiind din ce în ce mai conștient că încearcă să se coordoneze cât mai bine și încercând să se coordoneze cât mai bine crește și capacitatea de concentrare.

Rep.: Cum lucrează practic un terapeut cu un copil cu autism?

Paul Constantin Cojocaru: Sunt abordări diferite. Dacă ai un copil cu autism sau cu o deficiență psihomotorie severă îl ajuți efectiv să facă fiecare mișcare, gesturi pe care noi nu înțelegem cum nu le-ar putea face cineva. Ușor-ușor mergem pe comandă verbală. Poziționarea persoanei care acordă promptul este diferită de la etapă la etapă și se ajunge până la urmă la un lucru față în față cu persoana cu autism în așa fel încât să construim disciplina motrică, ritmicitatea, inteligenţa motrică.

Rep.: Pandemia de coronavirus a afectat întreaga lume. Ce s-a schimbat în privinţa şedinţelor? Ce decizii ați luat pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19?

Paul Constantin Cojocaru: După şocul închiderii sălilor, când efectiv ne-am văzut în imposibilitatea de a lucra aşa cum lucram înainte, am elaborat un modul online şi am început să lucrez cu copiii aflați în terapie. Între timp sălile s-au deschis şi modulul online este chiar de foarte mare succes. În momentul de faţă lucrez cu copii din ţară şi din alte patru ţări.

Rep.: Care ar fi aceste patru ţări?

Raul Constantin Cojocaru: Copiii sunt din Ucraina, Italia, Germania şi Franţa.

Rep.: Câţi copii aveţi în terapie?

Paul Constantin Cojocaru: Sunt 12 copii din străinătate cu care lucrez. Unii copii sunt ai unor părinţi români, care sunt în străinătate, iar alţii sunt efectiv străini.

Copilul cu autism are nevoie de un timp de procesare un pic mai mare

Rep.: De câte ședințe de terapie are nevoie un copil cu autism, într-o săptămână, pentru o bună recuperare?

Paul Constantin Cojocaru: Copilul are nevoie de minim două şedinţe. Eu recomand maxim patru şedinţe ca să lăsăm copilului timp să-şi proceseze informaţia. Copilul cu autism are nevoie de un timp de procesare un pic mai mare. Eu insist în postările pe Facebook, dar şi în cele de pe blog, să încercăm să vedem cât mai mult copilul şi nevoia acestuia. Nevoia acestuia nu este aceea de a fi privit ca un om cu probleme, ci nevoia lui este ca noi toţi ceilalţi – părinţi, specialişti – să descoperim copilul şi să-l ajutăm să se dezvolte.

Rep.: Ce ar trebui să ştie părinţii? Cât durează acest program?

Paul Constantin Cojocaru: Pentru cazurile severe lucrurile se întind pe o perioadă de patru ani. Pentru copiii foarte puţin afectaţi şi care au doar o dezordine psihomotorie, dacă putem spune aşa, lucrurile nu durează mai mult de două luni.

Rep.: În cazurile mai puţin severe copilul are o deficienţă în privinţa comportamentului?

Paul Constantin Cojocaru: Este vorba despre o structurare a informaţiei achiziţionate până la vârsta respectivă, crearea unei discipline de mişcare. Dacă nu ai o disciplină de gândire nu poţi avea o disciplină de mişcare.

Rep.: Ce este de făcut la nivel de familie, dar şi de societate, pentru ca aceşti copii să aibă o şansă reală la o viaţă demnă şi independentă?

Paul Constantin Cojocaru: Este un aspect sensibil partea acesta cu şansa reală. Tot ce înseamnă asistenţă socială în România este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Nu trebuie să ne ferim. Nu doar pentru autism, ci pentru tot ce înseamnă dizabilitate. România are un foarte mare gol în această privinţă, dacă putem spune aşa. Părintele trebuie să rămână părinte. Copilul are nevoie de un suport pe care să se dezvolte emoţional şi dacă acela nu este părintele, atunci altul nu are cum să fie. Familia este scara pe care copilul se dezvoltă emoţional. Copilul va creşte dacă părintele este echilibrat emoţional şi dacă are o atitudine pozitivă. Dacă lucrurile stau invers această creştere nu mai poate fi făcută. Pentru tot ce înseamnă copii cu autism din România eu insist în formarea unui Departament Naţional pentru Autism din cauză că şi prognozele petru următorii 25 de ani sunt de 1 la 4 sau de 1 la 5. Într-adevăr, diagnosticele sunt un pic forţate la unele persoane. Este vorba de un spectru şi dacă ai întârziere în dezvoltare mai nou intri în spectrul autismului. Trebuie să delimităm şi să spunem clar ce este o persoană cu autism şi ce este o persoană cu un comportament autist. Care este diferenţa între ele şi de ce persoanele cu un comportament autist probabil nu ar trebui să fie în spectru sau ar trebui să se găsească o altă denumire.

Rep.: Vă rog să ne explicaţi.

Paul Constantin Cojocaru: Persoana cu autism este o persoană care nu este conştientă de propria corporalitate, care nu are capacitatea de a dispune de propriul potenţial psihic și fizic într-un mod autonom. Nu ştie că are mâini, nu ştie că are picioare. Este greu de înţeles toată treaba aceasta atâta timp cât tot ce înseamnă autism este perceput de societate ca nişte genii sau ca nişte creiere evoluate foarte mult peste noi. Ar trebui totuşi să ne întrebăm: “Toate aceste creiere mari, toate aceste genii sau capacitatea aceasta de a face lucruri pe care ceilalţi nu le fac dau doar dizabilitate?” Dacă ai un super creier în mod normal ar trebui să nu fi o persoană care nu este integrabilă şi care nu dispune de propriul potenţial psihofizic şi intelectual. Revin la diferenţa dintre cele două. Persoana cu autism este persoana care nu dispune conştient şi voluntar de propriul corp, pe când la persoana cu un comportament autism avem de-a face cu persoane care sunt sau care au deficienţe majore pe zona senzorială şi emoţională. Cu el poţi comunica, dar nu înţelege foarte bine de ce se întâmplă un lucru şi de ce se întâmplă alt lucru.

Rep.: Există cumva şi dezavantaje ale acestei terapii?

Paul Constantin Cojocaru: Nu există aşa ceva.

„Persoana cu autism nu are raţiune; gândeşte în imagini

Rep: Care ar fi rezultatele unui copil cu autism în momentul în care reuşeşte să parcurgă toată terapia?

Paul Constantin Cojocaru: Avem un copil care nu ştie că are mâini şi picioare, care nu conştientizează propriul potenţial psihofizic, care nu este în stare să mute un obiect dintr-un loc în altul într-un context impus. M-am mai întâlnit cu specialişti care spuneau că nu au nici o problemă, pentru că se caţără şi nu sunt cuminţi. Întrebarea mea a fost „Dar dacă ei nu conştientizează?” La evaluarea iniţială, în momentul în care îl pui să păşească într-un cerc sau să facă anumite mişcări simple nu se întâmplă. Părinţii sunt şocaţi că nu şi-au închipuit că poate fi aşa. Fix aşa este. Asta înseamnă să înţelegi ce este o persoană cu autism. Dizabilitatea psihomotorie sau deficienţa psihomotorie în autism diferă de deficienţa psihomotorie a oricărei alte persoane conştientă şi care are raţiune. Persoana cu autism nu are raţiune. Ea trebuie construită cu ajutorul exerciţiilor din terapie. Te foloseşti de suportul vizual pe care îl are şi construieşti raţiunea. Persoana cu autism este persoana care gândeşte în imagini. Tot ce se întâmplă în câmpul lor vizual trebuie să aibă o cheie logică. Dacă în câmpul lor vizual este haos înregistrarea este una haotică şi comportamentul pe care îl vor dezvolta este unul neadecvat sau haotic. Este foarte simplu de înţeles.

Rep.: Andrei Albu este primul copil cu autism, din Romania, premiat la Festivalul Mondial de Autism, la categoria “Excelenţă în sport” în 2014, în Scoția. Cum poate fi învins autismul?

Paul Constantin Cojocaru: Aceasta este o poveste cu autismul care îl învingi şi pe care nu îl mai ai.

Autismul nu dispare toată viaţa”

Rep.: Vorbim despre excelenţă în sport.

Paul Constantin Cojocaru: Andrei a atins un nivel pe care nu credeam că poate să-l atingă o persoană cu autism. Mai sunt şi alţi copiii care au atins acel nivel. Partea legată de a învinge autismul este o poveste din cauză că autismul nu dispare. Comportamentele de tip autist nu dispar. Apare capacitatea de autocontrol la persoana cu autism pe care se lucrează un proces global de recuperare eficient. Dar în momentul de stres maxim sau de oboseală ele (comportamentele de tip autist -n.r.) reapar. Nu trebuie să creăm o imagine deformată asupra autismului cum că a învins autismul. Sunt foarte mulţi adolescenţi sau adulţi cu autism despre care părinţii sau specialiştii afişează chestii de genul “A învins autismul!” şi sunt pe antidepresive. Nu este corect. Trebuie să fim sinceri şi să spunem lucrurile pe nume. Autismul nu dispare. Copilul cu autism va fi un adult cu autism. Atâta doar că el va fi foarte funcţional dacă se va lucra bine cu el. Poate şi la nivel de societate percepţia lucrurilor o să se schimbe un pic şi părinţii nu vor mai trece prin ce trec acum. După vârsta de 18 ani trebuie să mergi să demonstrezi că el în continuare este autist. Noi, specialiştii, trebuie să ieşim în faţă şi să sprijinim părinţii şi să spunem că autismul nu dispare toată viaţă. Persoana diagnosticată cu autism poate fi funcţională, dar pe toată perioada vieţii ei va fi o persoană cu autism. Să ne întoarcem la Andrei Albu. De fapt este vorba despre gemenii Albu. Andrei şi Mihai. Amândoi au făcut terapia 3C şi au ieşit din terapia 3C. Mihai, fiind o fire mai boemă, a ales pictura. Lui Andrei i-au plăcut foarte mult artele marţiale şi în 2014 a câştigat premiul „Excelenţă în Sport”. Este primul şi singurul copil cu autism premiat la Festivalul Mondial de Autism din Canada. El a primit premiul atunci când festivalul a fost în Scoţia. Din păcate nu se ştie foarte mult despre chestia asta şi nu se vorbește foarte mult despre rezultatele acestea. Nu am idee de ce, dar şi dacă am idee nu vreau să dezvolt.

Rep.: Dumneavoastră îi ajutați practic pe copiii cu autism să evolueze zi de zi, înregistrând progrese uimitoare. Care este deviza după care vă ghidați în activitate?

Paul Constantin Cojocaru: Trebuie să inventez una, fiindcă nu am o deviză, dar în mod clar ceea ce contează este copilul. Totul trebuie făcut în aşa fel încât să ai o evoluţie constantă, permanentă şi la final copilul să devină autonom din punct de vedere psihomotor şi să poată fi integrabil, să poată aborda un sport individual. Trebuie să spunem că o persoană cu autism nu va putea aborda un sport de grup. Messi sau care mai sunt autişti şi joacă fotbal la nivelul acela sunt nişte poveşti sau dacă sunt adevărate am vrea să ştim şi noi cum s-au vindecat oamenii aceştia şi cum au ajuns la nivelul acesta.

Rep.: Câți copii cu autism beneficiază de terapia 3C în România? Dar în Constanța?

Paul Constantin Cojocaru: Nu ştiu câţi copii beneficiază, pentru că am cursuri de formare şi terapeuţi care lucrează, dar nu monitorizez numărul. Singurul lucru care mă interesează în activitatea terapeuţilor pe care i-am format se referă la „câţi copii ai recuperat?”

Nu toată lumea are răbdare să ajungă la finalul procesului de recuperare”

Rep.: Câţi copii s-au reabilitat în Constanţa?

Paul Constantin Cojocaru: În Constanţa, în momentul de faţă lucrez cu o grupă de 8 copii care au ieşit din terapia 3C şi care fac arte marţiale, dar de-a lungul timpului au fost mai mulţi. Nu toată lumea alege să facă şi un sport. Nu toată lumea are răbdare să ajungă la finalul procesului de recuperare. Dacă un copil ajunge să fie oarecum autonom, părintele se grăbeşte şi iese mai repede din terapie decât îi indic eu. Nu sunt de judecat părinţii. Eu înţeleg nerăbdarea lor de a-i recupera cât mai repede, dar nu toţi aşteaptă momentul final în care spun eu sau alţi terapeuţi 3C că se poate ieşi din terapie, pentru că are un timp bun de răspuns copilul şi are o disciplină motrică bine achiziţionată şi atunci el poate aborda un sport. Părintele se mulţumeşte de obicei cu foarte puţin sau îşi pierde răbdarea şi iese un pic mai repede din terapie.

Rep.: Trebuie să abordaţi o terapie şi pentru părinţi, pentru un rezultat maxim?

Paul Constantin Cojocaru: Cea mai bună terapie pentru părinţi este copilul care are rezultate uimitoare în procesul global de recuperare. Altă terapie eu nu cred că există pentru părinţi. În momentul în care vezi copilul cum înfloreşte de la o şedinţă la alta sau de la o lună la alta nu-ţi mai trebuie terapie.

Rep.: Câţi terapeuţi 3C există în România? Dumneavoastră sunteţi şi formator şi mentor.

Paul Constantin Cojocaru: Eu sunt fondatorul terapiei 3C, nu sunt doar promotorul ei în România. Eu sunt cel care a înfiinţat această terapie şi care o răspândeşte pe plan mondial. Sunt zeci de terapeuţi. Aproape în fiecare oraş din România sunt unul sau cel puţin doi terapeuţi care lucrează.

Rep.: Câţi copii s-au recuperat în Constanţa?

Paul Constantin Cojocaru: În Constanţa, în cei 15 ani de când am tot lucrat, cred că undeva în jur de 30-40 de copii au ieşit din terapie în momentul în care am spus eu, dar nu toţi au ales să facă sport.

Nicio terapie aplicată copilului cu autism nu este suportată de stat”

Rep.: Ce costuri implică terapia şi dacă sunt suportate şi de către stat?

Paul Constantin Cojocaru: Nicio terapie aplicată copilului cu autism nu este suportată de stat. Din start v-am răspuns la lucrul care îi doare cel mai tare pe părinţi.

Rep.: Cum ar putea fi reglementat lucrul acesta?

Paul Constantin Cojocaru: Eu cred că trebuie înfiinţat un Departament pentru Autism. Trebuie înfiinţată meseria de terapeut în autism, cu specializarea ABA şi toate celelalte. În momentul în care statul te recunoaşte pe tine ca terapeut în autism şi ai un Departament de Autism atunci poate să-ţi deconteze dacă este nevoie să-ţi deconteze. Este greu atâta timp cât este un haos.

Rep.: Aţi militat pentru lucrurile acestea de-a lungul timpului. Cu ce probleme v-ați confruntat?

Paul Constantin Cojocaru: Am militat, dar acum nici nu mai militez. Fac totul pe cont propriu, pentru că au trecut 15 ani. Dacă vezi că nu obţii nimic în 15 ani, atunci îţi vezi de treaba ta.

Rep.: Ce v-au spus autorităţile?

Paul Constantin Cojocaru: Nu există cadru legal pentru acreditare. Nu sunt bani. Eu nu m-am dus să cer bani. Singurul lucru care l-am cerut a fost să acredităm terapia şi au spus că nu există cadru legal. Trebuie un proiect de lege şi după care m-au pus să fac cu totul altceva decât ceea ce trebuia. În România nicio terapie aplicată copilului cu autism nu este acreditată. Recunoaşterea este altceva. Și terapia 3C este recunoscută pe plan mondial, dar acreditarea implică o acţiune a celui care a înfiinţat terapia sau un împuternicit în ţara respectivă. Nimeni nu a făcut nici un demers până acum.

Rep.: Terapia 3C este brevetată la OSIM, implementată în România și Ucraina, fiind premiată de trei ori la Festivalul Internațional de Autism. În ce alte state urmează să fie implementată?

Paul Constantin Cojocaru: Urmează să o implementez şi în alte ţări. În Franţa şi în Bulgaria avem deschise nişte discuţii. În Canada tot ne chinuim, dar distanţa este foarte mare şi logistica este una care ne pune mari probleme. În Mexic avem nişte discuţii tot pentru implementare. Nu implementez în relaţia cu statul respectiv, ci cu asociaţii private. În Republica Moldova este implementată.

Rep.: Ce ne puteți spune despre lansarea primului kit 3C, cu 100 de exerciţii 3C, pentru coordonările ochi-mână.

Paul Constantin Cojocaru: Kitul acesta este un proiect mai vechi care datorită pandemiei şi-a găsit şi timpul. Vor fi 100 de exerciţii de bază pentru coordonare. Sunt exerciţii fără coduri. Cordurile de construire a gândirii motrice le dau doar terapeuţilor. Sunt exerciţii de coordonare, de structurare, de orientare spaţială.

Rep.: Când și unde are loc lansarea?

Paul Constantin Cojocaru: Eu sper până în primăvara viitoare să reuşesc să-l lansez. Pe Internet va fi lansat, Constanţa, Bucureşti, în toată ţara şi va fi şi o variantă pentru internaţional.

Rep.: Sunteți și directorul Festivalului Mondial de Autism. Când se preconizează să aibă loc următorul festival dedicat copiilor cu autism?

Paul Constantin Cojocaru: Deşi festivalul este întrerupt, teoretic încă sunt directorul festivalului. În momentul de faţă aşteptăm să treacă pandemia şi după aceea vom relua discuţiile pentru reorganizarea lui.

Rep.: În ce ţară se organizează festivalul?

Paul Constantin Cojocaru: Este greu de spus acum, pentru că trebuie licenţiate ţările care vor să organizeze festivalul. Nu ştiu exact. Probabil o să reluăm în Mexic. În Mexic trebuia să avem ultima dată festivalul şi nu s-au înţeles foarte bine organizatorii cu cei din Mexic şi s-a anulat.

„Statul nu oferă nicio şansă acestor copii

Rep.: Ce şanse de angajare au acești copii pe piaţa muncii de la noi?

Paul Constantin Cojocaru: Nici una! Statul nu oferă nicio şansă acestor copii. Trebuie să spunem lucrurile pe nume. Singurii care oferim şanse suntem noi, terapeuţii, care lucrăm efectiv cu aceşti copii şi ne străduim să-i recuperăm şi părinţii care se zbat din greu, dar statul nu oferă absolut nicio şansă.

Rep.: Să înţelegem că această terapie implică nişte costuri destul de mari?

Paul Constantin Cojocaru: Terapia 3C să ştiţi că nu este una costisitoare. Sub nicio formă nu ajungi la costurile celorlalte terapii. Cred că este de 5-6 ori mai ieftină.

Rep.: Ce înseamnă ca şi costuri terapia pentru două luni?

Paul Constantin Cojocaru: Dacă lucrezi cu mine terapia ajunge undeva la 1.200 de lei.

Rep.: Ce-i îndemnați pe părinţii copiilor cu autism în privința terapiei?

Paul Constantin Cojocaru: Să nu renunţe! Copiii cu autism au o şansă reală de recuperare, au o şansă reală de integrare şi să nu renunţe sub nicio formă, pentru că se poate. Eu am demonstrat că se poate.

Rep.: Care este mesajul dumneavoastră pentru autorităţi, pentru cei care au posibilitatea să facă ceva în ţara aceasta, să modifice legi sau să implemnteze legi în aşa fel încât să sprijine copiii cu autism?

Paul Constantin Cojocaru: Să vină către noi cu soluţii reale şi nu cu promisiuni.

Rep.: Vă mulţumim foarte mult!

Paul Constantin Cojocaru: Vă mulţumesc şi eu!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.