Planul Alb, declanşat la Constanţa. Managerul Spitalului Medgidia, despre medicii din linia I: “La dezechipare riscul de infectare este foarte mare”

0
3099
Spitalul Municipal Medgidia

Pandemia de COVID-19 reprezintă una dintre cele mai semnificative provocări medico-sanitare din ultimele decenii, având un potenţial de contagiozitate extrem de ridicat, comparativ cu alte boli infecţioase de până acum, motiv pentru care spitalele din Constanţa şi-au organizat activitatea conform Planului Alb.  Discutăm despre un plan de răspuns al unităţilor sanitare cu paturi în cazul unui aflux masiv de pacienţi în cazul unei pandemii. Planul Alb permite gestionarea situaţiilor de urgenţă produse în afara spitalului şi care necesită resurse umane, logistice, financiare suplimentare precum şi o pregătire adecvată. Obiectul Planului Alb este să asigure asistenţă medicală pentru un număr cât mai mare de bolnavi, în general urgenţe, ce depăşeşte capacitatea cotidiană de primire a spitalului. De asemenea, permite comanda, controlul şi coordonarea secţiilor din interiorul spitalului şi asigură servicii medicale de calitate adaptate necesităţilor personalului şi rudelor victimelor.

Ordinul nr. 623/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020, privind aprobarea Planului de Măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2 a fost publicat în Monitorul Oficial al României şi este în vigoare din 15 aprilie 2020. În contextul răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a elaborat un Plan Alb de organizare a sistemului sanitar din județul Constanța, aprobat în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Cu ajutorul acestui plan, au fost desemnate unitățile medicale principale și cele suport de tratare a persoanelor confirmate cu COVID-19. Spitalul Municipal Medgidia, considerat spital suport, are un număr total de 150 de paturi rezervate COVID-19. Spitalul Municipal Medgidia va trata, dacă situația o va cere, cazurile de coronavirus care prezintă patologii diferite față de cele respiratorii, dar și gravidele infectate.

Întâlnirile, reduse la maxim: comunicare prin Intranet şi WhatsApp! Medicii sunt în zona roşie, managerul în zona verde

Medicii  au redus întâlnirile la maxim cu echipa managerială. “Eu îmi desfăşor activitatea în zona verde, iar medicii sunt în zona roşie. Corespondăm doar prin telefonia mobilă şi cea fixă, dar şi prin mesageria electronică sau WhatsApp. Folosim  Intranet. Întâlnirile sunt reduse la maxim. Au loc atunci când cadrele medicale ies din zona roşie, prin zona verde, şi sunt dezechipate complet şi decontaminate”, a declarat, pentru Focus Press, managerul Spitalului Municipal Medgidia, Dumitru Eugen Agliţoiu.

Eugen Dumitru Agliţoiu

Medicii din Medgidia au operat 8 suspecţi de COVID-19: Echipamentul  îngreunează mişcările, iar timpii operatori se prelungesc cu până la 50 la sută

Medicii din Medgidia au intervenit chirurgical la 8 pacienţi suspecţi de COVID-19. Până acum nu au operat pacienţi confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus, dar în ambele situaţii procedura este aceeaşi. “Au fost vreo 8 intervenţii la pacienţi veniţi din izolare şi carantină. Procedura este aceeaşi. Medicii se echipează la fel, pentru că pacientul este considerat infectat, chiar dacă el este doar suspect. Au combinezon de protecţie, cu glugă, iar peste el un halat steril, trei rânduri de mănuşi, mască FFP2 sau FFP3, ochelari de protecţie, vizieră, cizme impermeabile în picioare. Temperatura în sală este de 21-22 de grade, iar medicii transpiră mai mult, se aburesc ochelarii. Echipamentul le îngreunează mişcările, iar timpii operatori  se prelungesc cu până la 50 la sută. Din intervenţiile de până acum au fost şi intervenţii ortopedice, acestea au o durată mai lungă de timp de 3-4 ore, dar şi intervenţii ce ţin de Chirurgia Generală”, ne-a explicat managerul. La Medgidia, începând cu 11 aprilie a.c., se lucrează în ture de 6 ore. Mare parte din personalul spitalului a optat pentru cazare la un hotel din Medgidia. Toate costurile legate de cazare sunt acoperite de către administraţia locală. O parte dintre ei nu a mai reuşit să-şi vadă familia de mai multe zile, din dorinţa de a-i proteja pe cei dragi. “Noi am avut 150 de suspecţi şi 13 confirmaţi, dar toţi cei 150 de suspecţi au fost trataţi ca şi confirmaţi din punct de vedere al securităţii”, a declarat managerul.

Managerii au o responsabilitate mult mai mare

Cât de dificil este pentru un manager, în plină pandemie de COVID-19, să asigure tot ce este necesar medicilor şi să ţină situaţia sub control într-un spital considerat suport? Conform ordonanţelor militare, pot fi suspendaţi/demişi pe perioada stării de urgenţă, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, managerii spitalelor aflate în subordinea consiliilor judeţene, precum şi şefii autorităţilor locale şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei sociale. În locul acestora pot fi desemnate, temporar, şi persoane care nu sunt funcţionari publici. Unii manageri se pot alege inclusiv cu dosare penale. “Totul se desfăşoară “pe repede înainte”. Hotărârile sunt luate sub presiune. Pandemia nu aşteaptă după noi. Trebuie să hotărăşti repede, în limitele legii. Fiind situaţie de urgenţă, dacă hotărârile se dovedesc a fi greşite pot fi “convertite” penal. Înseamnă viaţă şi moarte. Infectarea persoanelor poate să ducă inclusiv la deces, iar dacă se întâmplă din cauza unei hotărâri proaste, atunci poţi să faci obiectul unui dosar penal. Nu este o temere, ci o responsabilitate mult mai mare decât în condiţii normale. Medicii au tot respectul meu şi sper ca împreună să trecem cu bine prin toate. Este important să ne facem datoria şi să ne bucurăm împreună de soarele de după”, ne-a răspuns managerul Agliţoiu.

Când va lua sfârşit pandemia de COVID-19?

Nu există nimic sigur în acest moment. “Numai Dumnezeu ştie. Putem anticipa, dar nimeni nu ne dă siguranţa că am făcut-o precis. Nu poate exista precizie, pentru că nu a existat până acum experienţa unei pandemii de acest fel în România. Acest virus este diferit, persistă, infectează. Este imprevizibil şi agresiv, iar ca risc este cunoscută o categorie de vârstă, dar sunt şi pacienţi de 30-40 de ani. Acest virus este necruţător de multe ori. (…) Specialişti consacraţi îşi schimbă opiniile de cele mai multe ori. Nici ei nu au experienţa necesară în situaţia de acum. Lucrurile evoluează extraordinar de repede. Aţi văzut ce s-a întâmplat în Franţa, în Italia, în Spania. Spitale care aveau 50 de paturi în ATI, au ajuns la 159. S-au extins şi nu ajung. Vor 300 de paturi. Nimeni nu avea de unde să ştie cum va evolua această pandemie”, ne-a explicat Agliţoiu.

Cât de repede vom avea un tratament eficient sau un vaccin anti-COVID?

Mangerul Agliţoiu se bazează pe studiile specialiştilor. “Sunt centre mari în lume, unul este în Australia care studiază coronavirusurile şi cel mai repede ar fi în 18 luni. Până atunci există alte variente, probabil un tratament mai eficient şi mai specific decât combinaţiile folosite până acum. Tratamentul cu plasmă de la pacienţii vindecaţi este o variantă foarte bună. Este folosit în întreaga lume şi este cel mai la îndemână din momentul acesta încolo. Este necesar acordul persoanelor care s-au vindecat pentru a dona plasmă şi apoi capacitatea laboratoarelor de a o prelucra ca să fie bună de a fi utilizată”, susţine managerul.

Un medic infectat este un salvator mai puţin, o asistentă infectată este un salvator mai puţin, la fel şi o infirmieră”

Cât despre noile organizări ale spitalelor din cauza pandemiei, managerul susţine că “este cea mai bună formă de organizare de până acum”. Tot managerul a mai adăugat şi faptul că: “Spitalele COVID s-au organizat pentru a  separa suspecţii şi infectaţii de cei non-COVID, pentru că riscul este foarte mare de a se infecta dacă-i tratezi la un loc, în aceeaşi secţie. De aceea am şi redus programul. În momentul în care desfăşori mai multe ore la muncă, mai mult de şase ore, ai anumite necesităţi fiziologice. Vrei să mănânci sau să bei o cafea, să fumezi. Pentru a fuma este necesar să mergi într-o zonă verde. Asta presupune să te dezechipezi, iar apoi să te echipezi din nou. La echipare nu este o problemă, la dezechipare riscul de infectare este foarte mare. Dezechiparea se face într-o anumită ordine, se pliază spre exterior, iar dacă există un ajutor, procedura se poate face în maxim 20 de minute. Ai nevoie de antrenament şi instruire. Un medic infectat este un salvator mai puţin, o asistentă infectată este un salvator mai puţin, la fel şi o infirmieră. Pacienţii au nevoie de toate aceste resurse umane”. În prima linie de combatere a noului coronavirus în judeţul Constanţa se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, dedicat exclusiv tratării bolnavilor COVID-19. Unitatea medicală are un număr total de 120 de paturi, dintre care ocupate sunt 98. Din acest număr, 95 de pacienți sunt confirmați, iar 3 prezintă suspiciuni. În Terapie Intensivă sunt ocupate, în acest moment, 8 dintre cele 10 paturi disponibile la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța.  Spitalul Medgidia dispune de paturi ATI şi va prelua cazurile grave de la Spitalul de Boli Infecţioase dacă va fi necesar. “Avem paturile pregătite în cazul extinderii epidemiei, să preluăm cazurile (pacienţi critici -n.r.) de la Spitalul de Boli Infecţioase”, ne-a mai spus managerul Agliţoiu. De precizat faptul că unitatea secundară de tratare a bolnavilor COVID-19 este Spitalul de Pneumoftiziologie din Palazu Mare, cu un total de 88 de paturi disponibile. Dintre acestea, 14 erau ocupate în 16 aprilie de către pacienți care prezentau suspiciuni de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Tot în schema de organizare a Planului Alb a fost luată în considerare și Secția Exterioară a SCJU Constanța din Agigea, unde au fost alocate 74 de paturi COVID-19. Peste 40 dintre acestea erau ocupate de pacienți consideraţi cazuri sociale, fără suspiciuni de infectare cu SARS-CoV-2. În ceea ce privește spitalul militar mobil dedicat exclusiv pacienților cu noul coronavirus, lucrările sunt pe terminate. Unitatea va avea un număr de aproximativ 55 de paturi și va trata cazurile ușoare și medii. Totodată, sistemul prevede și un număr de 120 de paturi pentru carantină. “După finalizarea spitalului militar mobil, județul va avea aproape 500 de paturi, parte din acest Plan Alb. Sperăm să nu fie nevoie să le folosim pe toate, dar dacă situația o va cere, sunt sigur că vom găsi soluții chiar să suplimentăm numărul. Este foarte important să avem grijă de constănțeni, dar, în aceeași măsură, să protejăm și personalul medical, vital în această perioadă, pentru noi toți”, dă asigurări prefectul județului Constanța, George-Sergiu Niculescu. În ceea ce privește situația actualizată legată de COVID-19, la nivelul județului Constanța, bilanțul făcut până la 21 aprilie este următorul: 117 persoane vindecate, 401 persoane carantinate, respectiv 588 de persoane aflate în izolare la domiciliu.

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.