Pe rolul instanțelor din România există mii de cauze civile prin care sunt dezbătute diverse neînțelegeri între copii și părinți sau între moștenitori, iar toate au un singur numitor comun: lupta pentru bunurile care au aparținut (sau care încă aparțin – n.r.) părinților. Dar sunt și situații în care părinții nu vor să împartă averea în mod egal moștenitorilor sau vor să lase totul unui singur copil. Ce este făcut în această situație?
Există numeroase cazuri în care moștenitorii se judecă între ei pentru bunurile mobile și imobile ale părinților, dar sunt și cauze în care părinții aflați în viață sau unul dintre ei refuză să împartă bunurile moștenitorilor lor în mod egal.
Ca un exemplu, putem vorbi despre un părinte care are doi moștenitori și dorește să lase apartamentul său doar unuia dintre aceștia. În acest caz, putem vorbi de dezmoștenirea unuia dintre cei doi copii moștenitori?
Potrivit legii, atât timp cât părinții sunt în viață, bunurile lor le aparțin în integralitate și ei au dreptul de a uza de ele după cum doresc. În aceste condiții, aceștia pot transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor unui singur copil, dar prin contract de vânzare-cumpărare, însă numai prin acordul de voință al acestora, fără să fie constrânși.
Orice altă modalitate poate fi atacată prin instanță, indiferent că vorbim de testament sau de altfel de contracte.
Ce prevede Codul civil
Un singur copil moștenește, de obicei, întreaga moștenire (100%) dacă nu există soț supraviețuitor sau dacă există, acesta are o cotă, iar restul îi revine copilului, care este moștenitorul universal legal. Totuși, copilul are dreptul la rezerva succesorală, o cotă din moștenire care nu poate fi înlăturată prin testament, chiar dacă părintele ar încerca să-l dezmoștenească.
Atunci când dintre cei doi părinți a rămas unul singur (denumit soțul supraviețuitor), copilul moștenește 75% din moștenirea defunctului, iar ceilalți 25% revin părintelui respectiv.
Dacă există un testament, acesta nu poate înlătura complet copilul de la moștenire. Copilul are dreptul la rezerva succesorală, care este jumătate din cât ar fi moștenit în lipsa testamentului (adică 3/4 din 75%, adică 56,25% din totalul moștenirii, în cazul de mai sus).
Ce este rezerva succesorală? Este o parte din moștenire ce nu poate fi lăsată străinilor prin testament. Legea garantează copilului un drept asupra acestei cote, pentru a-i proteja interesele economice.
Ce spun specialiștii: în ce condiții poate fi dezmoștenit un copil
„În esență, un părinte sau părinții nu-și pot dezmoșteni copiii în integralitate decât în contextul în care discutăm despre o ingratitudine sau nedemnitate.
Vorbim despre ingratitudine atunci când, de exemplu, vorbim despre o persoană condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea (uciderea părinților sau a părintelui) sau despre o persoană condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
De asemenea, există și noțiunea de nedemnitate judiciară, care poate să intervină în următoarele situații:
1) Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
- a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea, a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
- b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
- c) persoana care, prin viclenie sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
În esență, dacă cineva este, pur și simplu, dezmoștenit prin dispoziție testamentară, acesta, oricum, urmează să obțină jumătate din cota rezervată pe care o avea, iar în cazul persoanelor care pot moșteni, însă nu sunt rezervatare, ele pot fi dezmoștenite prin testament“, ne-a declarat avocatul Adrian Cuculis.
Daniel ALBU