În zona Peninsulară a Constanței, la pas, întâlnim multe clădiri impunătoare, care atrag atenţia. Rând pe rând, Focus Press vi le aduce în atenţie, cu poveştile lor nemaipomenite, despre cei care le-au construit sau despre proprietari, relatate de istoricul de artă Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă. De data aceasta, poposim pe strada Traian, în apropierea Colegiului Național „Mihai Eminescu”: aici atrage atenţia un imobil extrem de frumos, de dimensiuni impresionante, dar care, din păcate, este într-o avansată stare de degradare (cu bulină roşie care avertizează pericolul în caz de cutremur). Este vorba de Casa Grigorescu, casă în care un important edil al urbei (martie 1934-decembrie 1937) a copilărit, Horia Grigorescu.
Despre Horia Grigorescu iată ce aflăm din site-ul Suplimentul de Cultură: „Horia, al doilea frate al mamei, a fost avocat, cu licența În București și doctoratul în drept, secția politico-economică, la Paris, în 1922, avocat în Baroul București, deputat de Constanța în 1927-1928, ales primar al Constanței între 1930 și 1933, prefect între 1933 și 1934 și reales primar între 1934 și 1937. Ca și Petre Grigorescu, tatăl lui, a fost edil, adică a construit cu dăruire pentru oraș. A avut ideea să perceapă taxe pe produsele petroliere care se exportau prin Portul Constanța. Asta i-a stârnit pe petroliști, care l-au trimis la el, la Primărie, pe un coleg de facultate de la Paris, cu o geantă de bani, două milioane de lei aur, ceea ce în 1931 reprezenta o avere imensă, leul românesc fiind egal pe vremea aceea cu francul francez. Era o tentativă de a-l mitui pentru a nu mai institui legea, care fusese inițiativa lui susținută în guvern de ministrul Vasile Sassu, mocan din Constanța, politician și el ca și Horică, în Partidul Național Liberal. (…) a aruncat cu geanta cu bani după colegul lui și de atunci nu s-au mai văzut și nu și-au mai vorbit”.
Iar despre istoria familie Grigorescu și a impozantei case iată ce ne-a relatat Doina Păuleanu:
”Casa Grigorescu de pe strada Traian a ajuns, din păcate, într-o stare de degradare înaintată. A fost unul dintre cele mai frumoase imobile construite la începutul secolului trecut, la Constanța. Ea a aparținut unui personaj intrat în legenda locului, unul dintre românii veniți în Dobrogea cu ideea de a lucra, de a face proiecte și, în acest sens, Petre Grigorescu a fost silvicultor, fiind responsabil pentru multe plantații de arbori în Dobrogea. Dobrogea era destul de pustie la acea vreme și fără preocupări în domeniul ecologiei, iar el a făcut plantații sistematice și a fost unul dintre marii silvicultori ai țării. A fost și un personaj foarte interesant pentru că era implicat în treburile cetății și mai ales a scos un ziar foarte important care se numea „Constanța”, săptămânal și care se preocupa de probleme generale ale urbei noastre, dar cu deosebită atenție peste problemele de urbanism și edilitate. Petre Grigorescu era interesat de dezvoltarea orașului, avea cunoștințe extinse și vorbea despre tot ceea ce însemna proiect important al Constanței, despre tot ceea ce însemna evoluția Constanței. Petre Grigorescu a fost unul dintre oamenii care s-au implicat în acest proces. Totodată, este cunoscut pentru faptul că era una dintre prezențele importante ale Constanței, avea la Hrisicos o masă rezervată alături de lumea bună a orașului, era cunoscut, era iubit, scrie chiar el, la un moment, că era chemat în toate casele care aveau tinere fete de măritat și sigur că era holtei pe vremea aceea.
Se însoară cu o doamnă dintr-o familie veche din Constanța, familia Contogiorgi, unul dintre membrii acestei familii a făcut parte din prima conducere a administrației locale, erau oameni culți, erau oameni cu studii de limbi clasice care vorbeau nu numai latina și greaca, ci și limbile moderne, oameni cu o cultură generală extraordinară, care îți puteau oricât recita din Homer. Deci se căsătorește cu Cleo, având o căsătorie nemaipomenită cu Petre Grigorescu și au avut mai mulți copii, între care și Horia Grigorescu, care va deveni edil de referință în perioada modernă, perioadă de altfel în care se realizează, în anii `36, consolidarea malului estic, una dintre marile probleme ale Constanței, și totodată atunci se inaugurează statuia reginei Elisabeta, Carmen Silva de pe malul mării, eveniment la care participă regele Carol al II-lea și binînțeles participă și primarul Horia Grigorescu și toată lumea speră ca această statuie făcută de Jalea, predată primarului orașului, va înstrăjui împrejurimile și faleza privind către zare dar și către locul în care regina Elisabeta a avut Pavilionul Regal construit de regele Carol I în ascociere cu Anghel Saligny. N-a fost să fie așa, statuia a fost scoasă de comuniști în anul 1948 de pe soclul ei, dar în cele din urmă a ajuns la Muzeul de Artă din Constanța, am semnalat acest lucru, iar în anul 2013, iar ea și-a reluat locul pe faleza Constanței.
Familia Grigorescu este una dintre marile familii ale orașului nostru, familie care s-a înscris în evenimentele și în deciziile importante ale urbei noastre dintr-o perioadă în care Chiustenge devenea Constanța modernă, devenea acel port de la care se aștepta să se facă legătura cu lumea, lucru pe care Constanța l-a și îndeplinit după ce Anghel Saligny a avut ideea acestui proiect extraordinar de dezvoltare a Portului Constanța și a asigurat orașului nostru modernitatea și capacitățile tehnice de care avea nevoie”, a relatat Doina Păuleanu..
Loredana MIHAI
