Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost pus sub acuzare sâmbătă, în cadrul celui de-al doilea vot în parlamentul condus de opoziție, din cauza încercării sale de săptămâna trecută de a impune legea marțială, o măsură care a șocat națiunea și a divizat partidul său.
Conform Constituției, prim-ministrul Han Duck-soo, care a fost numit de Yoon, devine președinte interimar, în timp ce Yoon rămâne în funcție, dar cu puterile sale prezidențiale suspendate, relatează Reuters.
Han a declarat că va depune toate eforturile pentru a asigura stabilitatea după punerea sub acuzare a lui Yoon. „Îmi voi da toată puterea și toate eforturile pentru a stabiliza guvernul”, a declarat Han reporterilor.
Protestatarii care susțin punerea sub acuzare a lui Yoon au sărit de bucurie în apropierea parlamentului la aflarea veștii și au fluturat bastoane LED colorate în timp ce se auzea muzica. În schimb, un miting al susținătorilor lui Yoon s-a golit rapid în urma veștii.
Moțiunea de punere sub acuzare a fost adoptată după ce cel puțin 12 membri ai Partidului Puterea Poporului al lui Yoon s-au alăturat partidelor de opoziție, care controlează 192 de locuri în adunarea națională de 300 de membri, depășind pragul de două treimi necesar pentru punerea sub acuzare.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a promis sâmbătă că va lupta pentru viitorul său politic după ce a fost destituit prin vot de parlament.
Ce se va întâmpla în continuare
Odată moţiunea adoptată, Yoon va fi suspendat imediat din funcţie până când Curtea Constituţională va valida punerea sa sub acuzare. Prim-ministrul Han Duck-soo va fi în acest timp şef interimar al statului, în timp ce vicepremierul Choi Sang-mok, ministru al economiei şi finanţelor, va prelua interimar funcţia de prim-ministru.
Curtea Constituţională va avea la dispoziţie 180 de zile pentru a se pronunţa.
În cazul în care Curtea Constituţională acceptă moţiunea de punere sub acuzare a Adunării Naţionale, Yoon va fi demis din funcţie, iar alegerile prezidenţiale trebuie organizate în termen de 60 de zile. În cazul în care Curtea Constituţională respinge moţiunea, punerea sub acuzare va fi imediat anulată, iar lui Yoon i se va permite să revină în funcţie.
Potrivit Yonhap, în cazul în care Curtea Constituţională decide să îl demită din funcţie, alegerile prezidenţiale anticipate ar putea avea loc încă din aprilie sau până în august anul viitor, în funcţie de momentul deciziei judecătorilor constituţionali.
Al treilea președinte suspendat
Dacă va confirma punerea sub acuzare, Yoon va deveni al doilea preşedinte din istoria Coreei de Sud care are această soartă, după Park Geun-hye în 2017. Există însă şi un precedent de destituire adoptată de Parlament, dar invalidată de Curtea Constituţională: cea a lui Roh Moo-hyun, în 2004.
Chiar dacă scapă de punerea sub acuzare, Yoon Suk Yeol ar putea fi totuşi considerat „responsabil din punct de vedere juridic” pentru abuz de putere, a declarat pentru AFP Kim Hyun-jung, cercetător la Institutul de Drept al Universităţii Coreene. „Acesta este în mod clar un act de rebeliune”, a continuat ea. „Chiar dacă moţiunea de destituire nu este adoptată, preşedintele nu poate scăpa de responsabilitatea penală”, crede cercetătoarea.
În timp ce Coreea de Sud se afundă într-o criză politică, Yoon Suk Yeol a ales să aibă o atitudine de sfidare. Într-un discurs televizat, joi, el a promis că va lupta „până în ultimul minut”.
De la încercarea sa dezastruoasă de a impune legea marţială, la 3 decembrie, şi de a desfiinţa parlamentul prin trimiterea armatei, zeci de mii de sud-coreeni au ieşit pe străzile Seulului pentru a-i cere demisia şi încarcerarea, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi sâmbătă, în timp de deputaţii votau a doua încercare de scoatere a preşedintelui din jocul politic..
Potrivit unui sondaj Gallup publicat vineri, cota de popularitate a preşedintelui a scăzut la un nou minim de 11%, iar 75% dintre cei intervievaţi erau în favoarea destituirii sale. Manifestanţii de pe străzi reprezintă întregul spectru al societăţii sud-coreene, de la tineri fani K-pop care flutură beţe luminoase la pensionari care au îndurat zilele întunecate ale dictaturii militare din anii 1980, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
