Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.
Îmi doresc ca din ce în ce mai mulți antreprenori să găsească curajul să nu accepte niciodată presiuni de tipul celor la care mulți dintre noi am fost supuși.
Sunt astăzi în Guvernul României și pentru că nu vreau ca alți anterprenori români să mai fie subiectul unui astfel de abuz de putere din partea unor angajați ai statului care ar trebui să lucreze în beneficiul oamenilor, nu împotriva lor„.
Ce a transmis Guvernul României
Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023, transmite Guvernul.
„În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a încheiat prin hotărâre defintivă”, informează reprezentanții Executivului.
Conform acestora, circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile lui Dragoș Anastasiu.
Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv.
Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.
Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea ca un șantaj, dar și ca o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că refuzul ar duce la anchete penale și insolvență.
Curtea de Apel București a concluzionat că sumele de bani plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Dragoș Anastasiu, reprezintă mită în formă continuată. Instanța a considerat „ridicolă” ideea că banii ar fi reprezentat servicii de resurse umane, întrucât prestațiile nu au existat în realitate.
În total, între 2009 și 2017, Burlacu a primit peste 784.000 de lei (circa 170.000 de euro), inclusiv pachete turistice și plăți înregistrate în numele ei, dar folosite de membrii familiei. Anastasiu a fost informat periodic despre aceste beneficii, fără a opri plățile.
Judecătorii au stabilit că Dragoș Anastasiu și colaboratorii săi au acceptat propunerea de a încheia un contract fictiv pentru a masca mita. Suma inițială plătită a fost de peste 218.000 de lei, dar avantajele materiale au continuat sub alte forme.
Motivarea respinge ideea că beneficiile oferite ar fi fost destinate tratamentului medical al fiului inspectoarei, arătând că există o disproporție evidentă între sumele cheltuite și costurile tratamentului, potrivit ştiripesurse.ro.
L.B.
