Municipiul Constanța, prin primarul Vergil Chițac, încearcă să anuleze amenda de aproape 14 milioane de lei aplicată de Administrația Fondului pentru Mediu. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La începutul lunii aprilie 2021, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a emis o decizie de impunere pentru Primăria Constanța, privind obligațiile fiscale suplimentare de plată a acesteia din cauza neîndeplinirii obiectivul anual, în perioda 2015 – 2019 inclusiv, de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare.
Obligația stabilită suplimentar pentru fiecare an a fost calculată ca diferență între cantitatea ce reprezintă obiectivul anual și ce a reciclat efectiv Municipiul Constanța, după cum urmează:
- Pentru anul 2015 – 2.895.274 de lei,
- Pentru anul 2016 – 1.536.389 de lei,
- Pentru anul 2017 – 2.060.373 de lei,
- Pentru anul 2018 – 3.232.736 de lei,
- Pentru anul 2019 – 4.225.364 de lei.
Administrația locală a contestat Decizia de impunere și Raportul de inspecție fiscală, dar în iulie 2021 AFM i-a răspuns că își menține decizia, astfel că primarul Constanței a dechis o acțiune în instanță, în septembrie 2021, pentru suspendarea, iar apoi anularea celor două documente.
Curtea de Apel Constanța a respins, însă, acțiunea ca nefondată, reținând că actele administrative fiscale contestate sunt legale, criticile de nelegalitate invocate de către reclamantă fiind nefondate.
Primarul Vergil Chițac a depus recurs față de hotărârea magistraților, în data de 21 ianuarie a.c., așa că dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cauza se află în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.
Magistrații au respins toate criticile Primăriei
„În ce privește cantitățile de deșeuri municipale colectate în perioada 01.01.2015 – 31.12.2019 și cantitățile de deșeuri municipale reciclate în aceeași perioadă, organul de inspecție fiscală s-a raportat la documentele puse la dispoziție de către prestatorul serviciului de salubrizare în municipiul Constanța, precum și la cele puse la dispoziție de societățile comerciale care au reciclat anumite cantități din deșeurile municipale. Municipiul Constanța nu a prezentat în instanță alte documente care să susțină o altă situație de fapt decât cea care reiese din documentele mai sus menționate. (…)
Așa cum reiese din actele de control, organele de inspecție fiscală nu au calculat și deșeurile provenite din construcții pentru a stabili cantitatea totală de deșeuri municipale în raport de care exista obligația de reducere a cantității depozitate.
Deși reclamanta susține că, până în 2018, în categoria deșeurilor municipale intrau și deșeurile provenite din construcții, în cauza de față nu reiese niciun folos practic pentru aceasta dacă s-ar considera și aceste deșeuri în cadrul deșeurilor municipale, întrucât s-ar mări cantitatea de deșeuri municipale în raport de care exista obligația de reducere a cantității depozitate, iar reclamanta nu a făcut dovada că aceste deșeuri, de câteva mii de tone anual, au fost reciclate în perioada 01.01.2015 – 19.07.2018, susținerile acesteia privind rambleierea deșeurilor din construcții vizând, în principal, perioada ulterioară datei de 19.07.2018 pe de o parte, și, pe de altă parte, aceste susțineri nu sunt dovedite cu nici un mijloc de probă.
Curtea mai reține și faptul că, în calculele efectuate în mod corect, nu s-au inclus în cantitatea de deșeuri municipale deșeurile provenite din construcții. (…)
Nici anterior și nici ulterior adoptării OUG nr. 74/2018, în noțiunea de deșeuri municipale nu intrau deșeurilor provenite din construcții, astfel că distincția făcută de către reclamantă între deșeurile din construcții și desființări și deșeurile provenite din activitățile de reamenajare interioară și/sau exterioară a locuințelor nu are nicio relevanță. (…)
În ce privește susținerile reclamantei privind faptul că în mod greșit au fost luate în considerare deșeurile menajere de la persoanele juridice, Curtea reține că și aceste sunt nefondate. (…)
S-a mai criticat de către reclamantă faptul că nu s-ar fi aplicat în mod corect procentul din obiectivul anual de reciclare. Susținerile reclamantei sunt nefondate, din calculele prezentate de către pârâtă reiese că s-a avut în vedere cantitatea totală de deșeuri municipale colectate, procentul obiectivului anual conform prevederilor OUG nr. 196/2005 și valoarea contribuției anuale lei/tonă aferentă fiecărui an: 100 de lei/tonă pentru 2015-2016 și 50 de lei/tonă pentru 2017-2019.
Curtea reține, astfel, ca nefondate criticile de nelegalitate privind actele administrative fiscale contestate“, se arată în motivarea Curții de Apel Constanța, potrivit rolii.ro, portalul Institutului Român pentru Informații Juridice.
Primăria susține că executarea silită ar duce la neplata salariilor angajaților
În ce privește cererea de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. 40/07.04.2021, privind obligațiile fiscale suplimentare de plată la Administrația Fondului pentru Mediu, prin care s-au stabilit contribuții suplimentare în valoare totală de 13.950.136 de lei, Curtea reține că și aceasta este nefondată, întrucât nu este îndeplinită în cauză condiția cazului bine justificat.
Asta deși Primăria a susținut în instanță că o continuare a executării silite a actelor administrativ – fiscale contestate este de natură să creeze o perturbare gravă activității autorității publice locale, în special a activității legate de execuția bugetară și de respectarea obligațiilor financiare pe care le are instituția. Adică punerea în executare a Deciziei de impunere ar afecta grav în mod direct bugetul local al autorității, iar în mod indirect cetățenii.
Avocatul Primăriei a precizat că executarea silită a sumei de 14.126.680 de lei ar avea ca efect neplata serviciilor de bază asigurate de către Primărie, inclusiv plata salariilor, și ar pune în pericol execuția bugetară.
Acesta a subliniat că suma de 14 milioane de lei reprezintă o parte esențială în cadrul veniturile Municipiului Constanța pentru anul 2021. Din acest buget, administrația ar trebui să acopere cheltuielile cu poliția locală, protecția socială, încălzirea, educația, iluminatul stradal, salubrizarea, ecarisajul, funcționarea aparatului propriu, investiții, cofinanțarea în proiectele finanțate prin fonduri europene și multe altele.
Dar instanța a reținut că Primăria nu a făcut dovada existenței unui caz temeinic justificat, aparența de nelegalitate prezentată nefiind însușită de către Curte, care a constatat, chiar în urma analizei fondurilor raporturilor juridice, că toate actele contestate sunt legal emise.
Valentin ISPAS
Citește și: