Procedura adopţiei s-a simplificat! Interviu cu directorul executiv al DGASPC, Simona Constantinescu şi avocatul Traian Bundă, despre beneficii şi paşi legali de urmat

Veşti bune pentru cei care îşi doresc să adopte un copil. Procedura adopţiei s-a simplificat! Legea adopției a fost îmbunătățită cu proceduri mai simple și sporuri mai mari pentru părinții adoptivi. Directorul executiv al Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Constanţa, Simona Constantinescu şi avocatul Traian Alexandru Bundă din cadrul Baroului Constanţa ne-au explicat, în cadrul unui interviu Focus Press, care sunt beneficiile şi paşii legali de urmat pentru adoptarea unui copil.

Principalele modificări aduse de noul act normativ fac referire la valabilitatea atestatului de adoptator, scurtarea perioadei în care copiii rămân în sistemul de protecție precum și calculul indemnizației pentru concediul de acomodare. În plus, nu va mai fi nevoie de acordul rudelor de până la gradul 4, iar copiii vor putea fi adoptați și după vârsta de 14 ani.

Pentru a veni în  sprijinul celor care doresc să adopte copii, noul act normativ prelungește valabilitatea atestatului de adoptator de la 2 ani la 5 ani. Pentru obținerea atestatului, adoptatorii sau familiile adoptatoare sunt supuși unei evaluări prin care se realizează identificarea abilităților parentale, precum și pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoștință de cauză, a rolului de părinte. 

O altă situație reglementată de prezenta lege este aceea că adoptatorul sau familia adoptatoare poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata maximă de un an care include și o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani. Potrivit vechilor reglementări, indemnizația se calcula în raport cu indicele social de referință (ISR). De asemenea, actul normativ stabilește limitele minime și maxime privind cuantumul indemnizației. Astfel, valoarea indemnizatiei nu poate fi mai mică decât cea aplicată în prezent, adică 1.700 lei (3,4 ISR) și nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.

Familiile care vor adopta aceşti copii vor primi un stimulant financiar până la vârsta de 18 ani a copilului adoptat. Stimulentul financiar poate fi acordat şi după 18 ani numai dacă adoptatul solicită şi îşi continuă studiile până la vârsta de 26 de ani, susţine directorul executiv Simona Constantinescu. Pe lângă beneficiile financiare pe care le acordă statul, persoanele care adoptă pot beneficia şi de anumite concedii de adaptare, un fel de concediu de maternitate. Angajatorul este obligat să-i acorde persoanei care se gândeşte să adopte şi a intrat în procedura aceasta zile libere pentru a se adapta, zile libere pentru a primi reprezentanții Direcției pentru Protecția Copilului să îi viziteze, potrivit avocatului Traian Alexandru Bundă.

În 2019 au fost adoptaţi 66 de copii la nivelul judeţului Constanța şi au fost încredinţaţi în vederea adopţiei 40 de copii. În anul 2020 au avut loc 41 de încuviinţări de adopţie şi 20 de copii încredinţaţi în vederea adopţiei. Tot anul trecut au fost înregistrate și 4 adopții internaționale. Copiii au ajuns în Franța, Germania și Spania. La momentul acesta au deschisă procedura de adopţie 46 de copii, dar se lucrează la foc continuu, dă asigurări directorul executiv al DGASPC.

Familiile cu reşedinţa obişnuită în România, care îşi exprimă intenţia de a adopta, se pot adresa, pentru obţinerea informaţiilor referitoare la documentaţia necesară, demersurile şi durata procedurilor adopţiei interne, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Documentele care însoţesc cererea privind evaluarea în vederea obţinerii atestatului sunt disponibile aici.

Reporter: Care sunt modalitățile în care un copil instituționalizat poate fi adoptat, etapele de urmat în privința adopțiilor?

Simona Constantinescu: Ca un copil să fie adoptat este nevoie să se facă o serie de demersuri în sensul de a încerca reintegrarea lui în familia biologică. Dacă toate aceste demersuri au eşuat, pentru copilul respectiv se stabileşte ca şi finalitate a planului individualizat de protecţie necesitatea adopţiei. Dosarul este referit de serviciul care instrumentează cazul copilului către Biroul de Adopţii şi Post Adopţii, cu propunerea de finalitate, cu deschiderea procedurii de adopţie, dosarul fiind astfel înaintat către instanţa  de judecată. Un copil devine adoptabil atunci când instanţa emite o sentinţă civilă prin care declară copilul adoptabil. Această sentinţă şi informaţiile despre copil sunt introduse în Registrul Naţional pentru Adopţii. Este un registru special, ţinut la nivel naţional de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii şi se intră în etapa de începere a identificării unei familii potrivite nevoilor copilului. Se trece apoi la etapa de potrivire iniţială. Asta înseamnă că, în funcţie de copilul care se află la momentul respectiv în situaţia de a fi adoptat, se identifică familia potrivită nevoilor acestui copil pe baza criteriilor pe care familia le-a exprimat în evaluarea înainte de a deveni familie adoptatoare. Întotdeauna se va ţine cont de interesul superior al copilului. În funcţie de caracteristicile copilului, care se află în această situaţie, se selectează familia cea mai potrivită să răspundă nevoilor copilului.

Rep.: Ce așteptări au părinții adoptivi și de ce unii copii rămân pe acele listele “greu adoptabili”? S-a simplificat procedura de adopție?

Simona Constantinescu: Da! Iniţial, atunci când o familie după mai multe încercări de a avea propriul copil ia decizia de a se adresa instituţiei pentru a deveni familie aptă să adopte, vin cu ideea că ar trebui să adopte un copil cuprins în categoria de vârstă cuprinsă între 0 şi 3 ani, care să nu aibă probleme de sănătate, un ten mai deschis la culoare. Însă, regula este să fie delegat un asistent social şi un psiholog, care să evalueze familia, pentru a elibera acel atestat prin care familia este aptă să adopte. Aceste gânduri şi concepţii se schimbă. Oamenii devin deschişi şi sunt de acord să asculte sfaturile specialiştilor și atunci lucrurile cumva se schimbă, se aşează. Dar, da, oamenii vin cu anumite idei în ceea ce priveşte copilul pe care doresc să-l adopte.

Rep.: Există cumva o perioadă în care se pot acomoda noii părinţi cu copilul care urmează să fie adoptat?

Simona Constantinescu: Da! Procedura în sine este foarte bine gândită. Potrivirea iniţială înseamnă să selectezi acea familie potrivită la nevoile copilului. Familiile sunt anunţate că a fost identificat un copil. Se prezintă fotografia copilului şi informaţiile complete despre starea de sănătate, istoricul copilului şi atunci familia ia decizia de a continua potrivirea practică şi se trece la întâlnirea propriu-zisă cu copilul. Toate aceste întâlniri sunt supravegheate de specialişti. Sunt consiliaţi pe toată durata (întâlnirilor –n.r.) până când se trece la următoarea etapă când familia hotărăşte că este drumul de urmat şi atunci solicită încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

Rep.: Câte astfel de întâlniri au loc înainte de a fi adoptat un copil?

Simona Constantinescu: Mai înainte de a fi adoptat copilul familia se întâlneşte de cel puţin şase ori cu asistentul social şi apoi sunt minim patru evaluări şi întâlniri cu psihologul din cadrul instituţiei. Se eliberează acel atestat de familie aptă să adopte întrucât s-a constatat că sunt îndeplinite condiţii materiale şi morale. Întâlnirile cu copilul nu sunt prevăzute în mod expres, dar sunt cât mai multe posibile astfel încât să se treacă uşor la acomodarea familie şi a copilului cu familia.

Rep.: Aceste întâlniri sunt supravegheate de angajaţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului?

Simona Constantinescu: Se întâmplă în mediul copilului. De regulă întâlnirile au loc în familia asistentului maternal sau în centrul de unde provine copilul. Se fac şi în mediul extern. Se iese la plimbare, la joacă, dar cu supravegherea specialiştilor.

Rep.: Ce documente sunt necesare pentru adopție și unde se pot adresa cei care sunt interesaţi să adopte un copil?

Simona Constantinescu: Cei care sunt interesaţi să adopte un copil se pot adresa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului unde există Biroul Adopţii şi Post Adopţii. Iniţial se face o consiliere prealabilă unde persoanele doritoare sunt informate despre toate etapele şi ce presupune obţinerea atestatului de familie aptă să adopte, dar şi ulterior procedura efectiv de adopţie. Actele sunt cele de stare civilă, cele care să facă dovada unor garanţii materiale astfel încât copilului să-i poată fi asigurate condiţii bune de trai şi garanţii morale, care se stabilesc în urma vizitelor specialiştilor şi a evaluărilor psihologice şi în baza unor documente medicale solicitate.

Rep.: Vorbiţi-ne puţin despre garanţiile materiale. Ce presupun?

Simona Constantinescu: Garanţiile materiale nu presupun nişte eforturi uriaşe, ci faptul că oamenii au un loc de muncă, o anumită stabilitate financiară. De asemenea, nici în ceea ce priveşte locuinţa nu este neapărat necesar ca oamenii să aibă proprietate. Simplu fapt că fac dovada unui contract de închiriere stabil sau dacă locuiesc cu familia extinsă, cu părinţii este suficientă o declaraţie notarială a părinţilor familiei adoptatoare că sunt de acord să locuiască împreună.

Rep.: Cum se face evaluarea familiei care vrea să adopte un copil?

Simona Constantinescu: În ceea ce priveşte evaluarea, durata pe care legea o impune este de 90 de zile, perioadă în care se produc aceste vizite de care vă spuneam, anchetă socială, întâlniri, consiliere, evaluare psihologică. Se face o pregătire pentru asumarea rolului de părinte, aşa cum spune legea, astfel încât să se întărească şi să se dobândească bune abilităţi parentale de către familia care solicită eliberarea atestatului pentru adopţie.

Rep.: Care ar fi profilul părintelui adoptator din Constanța? În general, familiile preferă să adopte un bebeluș, să îl crească de mic?

Simona Constantinescu: Profilul ar fi aşa: familii căsătorite, cu vârsta medie 40-45 de ani, care au avut mai multe încercări de a avea propriul copil, cu oareşce stabilitate financiară şi care nu au copii. Aşa cum vă spuneam, ei vin cu ideea că ar fi bine să adopte un copil cuprins în categoria de vârstă 0-3 ani. După ce intră în programul de consiliere există deschidere şi atunci acceptă şi îmbrăţişează ideea că pot fi pregătiţi şi pentru un copil de vârstă mai mare.

Rep.: Aceşti copii, cu vârstă cuprinsă între 0 şi 3 ani provin din unităţile sanitare? Au fost abandonaţi de către mame?

Simona Constantinescu: De regulă da! Este vorba de copii părăsiţi în unitatea sanitară. Conform legii ei sunt preluaţi în termen de 72 de ore după ce se constată în baza unui document semnat în colaborare cu Poliţia, cu DGASPC şi cu unitatea  medicală unde s-a produs abandonul. Suntem sesizaţi ca şi instituţie şi copilul este preluat în reţeaua de asistenţă maternală aşa cum prevede legea.

Rep.: Unii oameni se tem că familiile naturale ale copilului pot apărare și se pot opune adopției sau le pot face probleme. Ce este de făcut în această situație?

Simona Constantinescu: Şi în această situaţie legea are prevederi foarte clare. Practic acest lucru nu este posibil. Dacă ne-am afla în situaţia în care părintele biologic ar dori să afle informaţii despre copilul adoptat, el nu poate afla decât anul în care s-a produs adopţia, dacă a fost o adopţie naţională sau internaţională şi dacă acel copil adoptat mai trăieşte sau nu. Pentru altfel de informaţii, dacă părintele biologic le doreşte, este neapărat nevoie de acordul adoptatului dacă acesta a împlinit vârsta de 18 ani sau dacă nu de acordul familiei adoptive.

Rep.: Altfel nu au acces?

Simona Constantinescu: Altfel nu au acces. Toate acestea se fac printr-o solicitare adresată autorităţii de la nivel naţional.

Rep.: Câți copii au fost adoptați în 2019? Dar în 2020?

Simona Constantinescu: În 2019 au fost adoptaţi 66 de copii la nivelul judeţului şi au fost încredinţaţi în vederea adopţiei 40 de copii. În anul 2020 au avut loc 41 de încuviinţări de adopţie şi 20 de copii încredinţaţi în vederea adopţiei.

Rep.: Au fost cazuri în care anumite persoane nu au reuşit să se acomodeze cu copiii pe care i-au adoptat şi ce s-a întâmplat?

Simona Constantinescu: Au fost situaţii. Situaţiile sunt rare, sunt distincte. Se întâmplă ca atât familia să constate că aşteptările au fost peste măsură şi nu pot satisface nevoile copilului. Dar sunt şi situaţii rare când copilul nu se adaptează în familia adoptivă şi atunci se constată în beneficiul copilului şi se revine la măsura iniţială.  

Rep.: Ce paşi sunt de făcut în instanță, dacă nu este ceva în regulă cu dosarul de adopţie? Ce se întâmplă din punctul acesta de vedere? Ce prevede legea?

Avocat Traian Alexandru Bundă: În primul rând trebuie să facem distincţia între categoria de adopţie. Avem posibilitatea de a adopta o persoană care a ajuns la majorat, la 18 ani, în anumite condiţii. Acolo lucrurile se simplifică. Nu mai discutăm despre participarea autorităţii. Discutăm despre o cerere care o face adoptatorul şi adoptatul. Împreună se duc în instanţă. Sunt anumite condiţii de îndeplinit. Adică persoana care este adoptată deja are 18 ani, dar a fost crescută o perioadă foarte îndelungată de timp de către familia adoptată sau discutăm despre situaţia în care soţul părintelui firesc adoptă copilul celuilalt partener. Şi atunci discutăm despre o procedură mai simplificată. Din perspectiva asta nu este nevoie de foarte multă procedură. Este vorba despre o cerere pe care o depui la instanţă. În momentul de faţă aceste cereri se judecă de către Tribunalul din judeţul în care locuiesc persoanele implicate. Este o procedură să-i spunem intimă, secretă. Aceste chestiuni nu se publică pe portalul instanţelor. Nu apar decât la Registratură sau în Arhivă. Doar persoanele implicate cunosc informaţii. Inclusiv şedinţele se judecă fără public. În ceea ce priveşte adopţiile clasice, pe care le ştim cu toţii, la cererea adoptării unui copil la o vârstă mai fragedă legiuitorul a fost foarte clar aşa cum spunea şi doamna Simona. Ideea este că părinţii adoptatori sunt foarte protejaţi din perspectiva asta. Presupunem că în timpul procesului de adoptare vin părinţii fireşti, părinţii naturali şi se opun sau nu sunt de acord cu adopţia. Instanţa poate să suplinească în orice fel consimţământul acestora pentru că interesul suveran al copilului este cel care primează. Printre primele articole şi printre multe articole ale Legii 273/2004, cu privire la adopţie, se insistă foarte mult pe interesul superior al copilului. Trebuie să ţinem cont că acel copil este ajutat şi protejat în astfel de situaţii. Dacă părinţii naturali vin şi sunt nemulţumiţi, nu sunt de acord sau vor să creeze probleme să spunem, nu au foarte multe şanse să facă lucrul acesta, pentru că legiuitorii îi protejează. În ceea ce priveşte procedurile de adopţie, cum a spus şi doamna director, nu vreau să reiau toate aspectele respective, vreau să insist pe faptul că şi aceste procese sunt fără public. Se judecă în prezenţa persoanelor implicate şi a reprezentanţilor autorităţii. În măsura în care părinţii naturali nu vor să se implice, nu vor să vină sau vin şi nu sunt de acord instanţa oricum nu va ţine cont atât de mult de părerea lor. Ce este mai bine pentru copil este important. Procedurile sunt destul de rapide. Sunt procese destul de rapide. Din punct de vedere al instanţelor, termenele sunt destul de scurte. Se dau termene scurte de la un termen la altul, dacă este cazul sau termene pentru a formula apel. Revizuirile sunt scurte. Zece sau 15 zile. Totul se rezolvă şi se finalizează cât mai repede, pentru că interesul este ca un copil să stea într-o familie aşa cum trebuie.

Rep.: Ce înseamnă „cât mai repede”? În cât timp se poate termina un astfel de proces?

Av. Traian Alexandru Bundă: Ce ţine de instanţă se poate rezolva şi în 2-3 luni. Depinde foarte mult decât de mult se implică şi familia naturală, părinţii naturali. În măsura în care ei sunt de acord şi înţeleg că este mai bine pentru copil să fie adoptat, atunci lucrurile se simplifică şi poate să dureze şi mai puţin. Dacă aceştia sunt potrivnici şi vor să facă apel împotriva anumitor soluţii de plasament sau de începerea procedurii adopţiei, atunci evident că lucrurile se complică. Putem discuta de şase luni sau un an. Depinde foarte mult decât de mare este instanţa. De exemplu, un Tribunal atât de aglomerat cum este Constanţa ar putea duce un proces, inclusiv cu apel la Curtea de Apel, la un an.

Rep.: Maxim?

Av. Traian Alexandru Bundă: Da! Eu apreciez că da.

Rep.: Înţeleg de la dumneavoastră că există acea intimitate în timpul termenelor de judecată?

Av. Traian Alexandru Bundă: Exact! Nu sunt publice. Copiii adoptaţi sau care urmează să fie adoptaţi nu participă. Ei sunt ascultaţi doar dacă au peste 10 ani. Însă, asta nu se întâmplă într-o şedinţă de judecată. Copilul este chemat şi este ascultat de către judecător. Stă de vorbă câteva minute şi i se cere părere despre ce se întâmplă şi dacă este de acord cu familia care urmează să-l adopte, dar în privat, în cabinetul sau în biroul judecătorului. Nicidecum în sală. În sală, după cum spuneam, nu participă decât strict persoanele implicate. De regulă se acordă şedinţe separate sau dacă nu se poate într-o şedinţă publică se declară nepublic acel proces, acel dosar. Este evacuată sala şi se discută problema în cauză şi apoi revine publicul în sală.

Rep.: Cum decurg aceste procese în timpul pandemiei? Încă există aceste restricţii.

Av. Traian Alexandru Bundă:  Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Toate procesele au aceleaşi reguli. Se stabilesc clar ore, săli şi oamenii ştiu să vină exact atunci când trebuie, să nu piardă foarte mult timp în sala de judecată. Citaţiile cuprind diverse informaţii legate de cum să se manifeste în sala de judecată, în cadrul pandemiei, să se dezinfecteze, dacă prezintă anumite simptome să nu se prezinte, să poarte mască. Orele sunt foarte bine respectate mai ales în astfel de procese care sunt un pic mai speciale. Se respectă cu mare stricteţe ora la care sunt chemaţi oamenii. În momentul în care eşti chemat la ora 11.30, ştii ca la acea oră judecătorul este în sală, grefierul este pregătit. Toată lumea este acolo şi se dă drumul la proces în 10-15 minute. Probabil, dacă nu sunt probleme, se termină audierea respectivă sau termenul respectiv.

Rep.: Cum s-a modificat legislaţia şi ce îmbunătăţiri aduce. Cei care adoptă un copil beneficiază şi de anumite stimulente?

Simona Constantinescu: Într-adevăr, legea a suportat modificări. Modificări benefice. Atestatul pe care familia îl primeşte ca fiind familie aptă să adopte are acum o valabilitate de 5 ani. Asta presupune că în fiecare an colegii noştri vor face doar nişte verificări cu privire la modificările intervenite în statutul familiei. Cinci ani este un termen suficient de bun astfel încât să se producă adopţia mult dorită. Apoi vorbim de profilul public unde, deşi termenul nu este cel mai fericit “copiii greu adoptabili”, familiile care vor adopta aceşti copii vor primi un stimulant financiar până la vârsta de 18 ani a copilului adoptat şi chiar şi după 18 ani dacă adoptatul solicită şi îşi continuă studiile până la vârsta de 26 de ani.

Rep.: Tot legea reglementează ca aceste verificări în cadrul familiei să nu se mai facă până la gradul 4.

Simona Constantinescu: Da! S-a renunţat la căutarea rudelor de până la gradul 4 în vederea deschiderii procedurii de adopţie lucru care cumva ţinea situaţia copilului pe loc, pentru că presupunea intervenţia altor instituţii, evidenţa populaţiei, serviciul de stare civilă, multe deplasări în teren. S-a dovedit că nu sunt eficiente şi că rudele până la gradul 4 foarte rar sunt interesate de situaţia copilului aflat în discuţie şi atunci legea a renunţat la aceste prevederi şi a simplificat lucrurile din punctul acesta de vedere.

Rep.: În încheiere vă rog să transmiteţi un mesaj tuturor celor care sunt interesaţi să adopte un copil din centrele de plasament din Constanţa.

Av. Traian Alexandru Bundă: Din punctul meu de vedere ar trebui să fie foarte deschişi. Ar trebui să nu aibă prejudecăţi. Toţi copiii au dreptul să aibă familie şi trebuie să ţină cont că autorităţile chiar se chinuie, fac eforturi foarte mari. Vorbesc şi din practica mea personală. Am avut ocazia să intru în astfel de procese şi ştiu că autorităţile chiar se chinuie să găsească şi familia naturală, adică membrii de familie care să preia acel copil, dar şi o familie nouă care să-i ajute. Din punctul meu de vedere ar trebui să apeleze cu încredere la autorităţi, pentru că oamenii îşi fac treaba cu strictețe. Cred că este un început bun pentru persoanele care îşi doresc un copil. Nu ar trebui să se gândească doar familiile care nu pot avea copiii lor. Cred că şi familii care au deja un copil sau au mai mulţi ar putea să adopte. Cred că ar fi un serviciu foarte bun. Mai mult, trebuie să ţină cont că pe lângă beneficiile financiare pe care le acordă statul, persoanele care adoptă pot beneficia şi de anumite concedii de adaptare. Adică un fel de concediu de maternitate. Este o chestie asimilată. Oamenii care adoptă au dreptul la o perioadă în care să se adapteze şi să nu se ducă la muncă special pentru a avea grijă de copii. Chiar şi înainte de acest concediu beneficiază de un program special din partea angajatorului. Angajatorul este obligat să-i permită persoanei care se gândeşte să adopte şi a intrat în procedura asta un program mai scurt, zile libere pentru a se adapta, zile libere pentru a primi autoritatea să îi viziteze. Acele vizite de care povesteam mai devreme. Aşa că să stea liniştiţi, pentru că sunt protejaţi şi chiar se poate rezolva mult mai uşor decât cred eu înainte de ultimele modificări.

Rep.: Cu alte cuvinte sunt multe avantaje, beneficii.

Av. Traian Alexandru Bundă: Da!

Simona Constantinescu: Legea vine cu multe îmbunătăţiri şi mulţumesc domnului avocat. Îi aşteptăm cu încredere. Avem specialişi foarte buni şi vor fi consiliaţi în sensul nevoilor pe care le vor exprima. Îi invităm să viziteze şi profilele publice pentru că vor avea surprize frumoase.

Rep.: Câţi copii pot fi adoptaţi la momentul acesta?

Simona Constantinescu: La momentul acesta au deschisă procedura de adopţie 46 de copii, dar se lucrează la foc continuu. Faptul că s-au modificat prevederile legislative vor simplifica foarte mult aceste proceduri.

Rep.: Vă mulţumim foarte mult pentru prezenţă!

Simona Constantinescu: Şi noi vă mulţumim!

Av. Traian Alexandru Bundă: Mulţumesc!

Alexandra VASILE