Faptul că se exercită o anumită presiune pe justiție, din partea unor persoane despre care se știe că au o oarecare influență politică sau economică nu mai este o noutate. Unele fapte care s-au întâmplat, în ultimii patru ani, la nivel național și care au generat în proteste de stradă, demonstrează din plin acest lucru. Procurorul constănțean Viorel Teliceanu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, este unul dintre cei care nu se feresc să o spună public. Prezent în studioul Focus Press, magistratul a avut amabilitatea de a ne răspunde câtorva întrebări, în cadrul unui interviu.
Reporter: Ați afirmat, la un moment dat, că există persoane certate cu legea, cu o mare influență politică sau economică, care exercită o presiune puternică asupra sistemului judiciar. Vă mențineți această poziție?
Viorel Teliceanu: Cu certitudine îmi mențin această poziție. Am spus așa: cu influență politică, cu influență economică și cu influență în media, persoane din proximitatea acestor persoane care, sigur, având probleme penale, la ei situația este alta față de persoane care, în mod curent, săvârșesc infracțiuni. Adică dacă o persoană, eventual recidivistă, săvârșește infracțiuni de furt sau de tâlhărie și nu este afectată de un dosar penal punctual, celelalte persoane la care vă referiți suferă atât de pe urma tragerii la răspundere penală, consecința tragerii la răspundere penală, strict juridică, dar suferă și diferite consecințe extrapenale. De exemplu, un ministru rămâne fără funcție, poate nu mai are aceiași bani sau aceeași influență, iar atunci interesul lui să se apere prin orice mijloace este mult mai mare decât al oricărei alte persoane ”no name” care nu suferă nici o consecință extrapenală defavorabilă. Ca urmare, se vedea ”cu ochiul liber” că undeva de prin 2015 -2016, mai cu exactitate după alegerile generale din 2016, a început o adevărată campanie împotriva Direcției Naționale Anticorupție, care era structura de parchet specializată pe infracțiuni de mare corupție și care avea în vizor astfel de persoane, evident nemulțumite de anchetele efectuate. Au demarat diferite campanii pentru decredibilizarea Ministerului Public, în special a DNA-ului și de aici, mai departe, acea translatare către magistrat la modul general. Nu știu dacă s-a observat, dar ura celor care au participat la astfel de campanii s-a concentrat asupra procurorilor, iar eu am și o explicație pentru acest motiv: în toată această fază a procesului penal, începând de la sesizare și până la momentul executării unei pedepse, procurorul este cel care ia lucrurile de la început. Iar în funcție de cât de activ este el, poate să descopere, sau nu, diferite infracțiuni. Iar atunci, descoperind și pătrunzând în măruntaiele unor fapte săvârșite, evident că atrage și antipatie, iar de aici toată această poveste. Situații punctuale sunt deja publice, cum ar fi fostul procuror-șef al DNA (Laura Codruța Kovesi – n.r.) a făcut obiectul unei campanii de decredibilizare din partea unei companii străine. Au fost chiar și persoane condamnate. Nu este singura campanie susținută și, cumva, publică, dar din cursul evenimentelor, îmi dau seama că aici au aderat și multe persoane cu influență, dar nu putem vedea în concret modalitatea în care au participat la astfel de decizii. Am văzut diferite campanii în presă unde erau invitate doar persoane de o anumită ideologie. De multe ori magistrații în general sunt puși într-o situație destul de delicată, pentru că nu pot răspunde la toate atacurile care se relevă în mass media”.
Mai multe întrebări și răspunsuri puteți urmări în materialul VIDEO
Daniel ALBU
