Curtea de Apel a constatat, luni, 9 martie, nulitatea recursul Primăriei Mereni, în procesul intentat, pe contencios administrativ, împotriva Ministerului Finanțelor Publice. Eșecul din instanță nu reprezintă, însă, doar finalul unui proces tehnic, ci rezultatul previzibil al unui conflict între Executivul și Legislativul local din comuna menționată. În timp ce comunitatea se confruntă cu sistarea fondurilor de la bugetul de stat, în spatele ușilor închise ale celor două instituții s-a desfășurat un război al nervilor alimentat de acuzații grave de lipsă de transparență și gestionare discreționară a banului public.
Geneza: Un blocaj născut din refuzul dialogului tehnic
Deși Primăria a invocat în fața instanțelor urgența umanitară — salarii neplătite și școli rămase fără finanțare — consilierii locali oferă o perspectivă radical diferită asupra originii acestei crize.
Conform documentelor susținute de aceștia în cauza tranșată în instanță, dorința de a aproba un buget a existat încă din decembrie 2024, însă aceasta s-a lovit constant de tăcerea fermă a Primăriei.
În tabăra cealaltă, primarul susține că tot greul este generat de refuzul consilierilor de a vota bugetul, fapt care a repercutat în blocaje financiare:
„Nu s-a votat bugetul pentru anul 2025 nici până în prezent. Angajații Primăriei nu și-au primit salariile la timp, iar asistenții personali așteaptă plata de aproximativ patru luni. Mai avem o încercare în Consiliul Local săptămâna viitoare: dacă nici atunci nu se aprobă bugetul, punem lacăt și plecăm acasă. Eu nu am de unde să scot banii. Avem fonduri alocate de la bugetul de stat, dar nu putem să le folosim“, ne-a declarat primarul Dumitru Guriță.
Consiliul cere respectarea legii
Consilierii locali reclamă faptul că solicitările lor repetate pentru notele de fundamentare, listele detaliate de investiții și expunerile de motive privind cheltuielile au fost ignorate sistematic timp de aproape un an, încălcând astfel prevederile Codului Administrativ și ale Legii finanțelor publice locale.
Potrivit unor relatări ale Consiliului Local, la solicitarea noastră, în urmă cu câteva luni, în legătură cu acest context, disputa a atins un punct critic în ședința din octombrie 2025, când, pentru prima dată, documentele au fost puse la dispoziție, însă doar parțial.
”Încă din luna decembrie 2024, membrii Consiliului Local au solicitat primarului respectarea prevederilor Codului Administrativ (OUG 57/2019), ale legii bugetului și ale Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006, în sensul de a fi prezentate spre analiză consiliului local (pe comisii) notele de fundamentare pe capitole de venituri și cheltuieli, situațiile cu investițiile, expunerile de motive privind cheltuielile și veniturile proiectului de buget etc.
Deși au fost solicitate la fiecare ședință de consiliu, acestea nu ne-au fost prezentate decât parțial, în ședința din 28.10.2025, ocazie cu care, după analiza parțială a documentelor prezentate, consilierii au fost de acord, în mare parte, cu proiectul bugetului local, rămânând 4 puncte de rezolvat.
Chiar și în acele condiții de informare precară, consilierii au arătat deschidere față de proiectul bugetar, rămânând în suspensie doar câteva puncte divergente.
Întrebarea care planează asupra întregii administrații din Mereni este de ce executivul a ales să amâne aceste clarificări esențiale, riscând astfel blocarea întregii comune.
Răspunsul oferit de tabăra consilierilor este menționat în declarația de mai sus: s-a dorit evitarea explicațiilor privind modul în care au fost cheltuite sume importante de bani de către Primărie.
Justiția a taxat forma, în timp ce fondul rămâne nerezolvat
Așa cum arătam mai sus, cazul a ajuns în instanță, unde primarul comunei Mereni și administratorul public au cerut suspendarea deciziei Ministerului Finanțelor Publice prin care a fost ”închis robinetul” față de această comună.
Instanța de fond, Tribunalul Constanța, a recunoscut existența unei pagube iminente pentru cetățeni, judecătorii au subliniat că legalitatea unei decizii se judecă la momentul emiterii ei.
Cum actul de sistare a fondurilor a fost emis de Ministerul Finanțelor într-un moment în care bugetul lipsea, instanța nu a putut identifica un „caz bine justificat” pentru suspendarea măsurii.
Mai mult, procesul a scos la iveală și probleme de reprezentare, administratorul public Ciucardel Florea fiind eliminat din ecuația juridică de către judecător, care a stabilit că doar primarul are calitatea de a angaja unitatea administrativă în acest demers.
Lovitura de grație a venit luni, 9 martie, de la Curtea de Apel, unde speranțele de redresare juridică s-au ”prăbușit” din motive procedurale.
Curtea de Apel a constatat nulitatea recursului declarat de singurul recurent –reclamant, chiar administratorul public, deși, din punct de vedere legal, și primarul era obligat să atace hotărârea Tribunalului cu recurs.
Constatarea nulității recursului înseamnă că argumentele de fond, indiferent de greutatea lor socială sau politică, nu au mai fost puse în balanță. Singura ieșire din criză, din câte se pare, rămâne acum cea politică.
Ambiții politice cu victime colaterale
Dincolo de textele de lege și excepțiile de nulitate din instanțe, Primăria Mereni funcționează acum „pe avarie” sau, cum mai spun unii, ”din inerție”.
Acum, cu o hotărâre judecătorească definitivă care menține blocajul conturilor, presiunea se întoarce la primar. Fără o transparență totală și o reconciliere cu consilierii locali pentru votarea unui buget real, comuna Mereni riscă să intre într-o spirală a executărilor silite din care reabilitarea va fi lungă și extrem de costisitoare.
Daniel ALBU
Citește și:
