Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a solicitat Ministerului Justiției să-i furnizeze informații privind modul în care a fost adus în țară din Republica Madagascar, acolo unde era rezident și unde solicitase azil politic. Mazăre solicită ministerului să facă dovada că procedura extrădării sale a întrunit toate condițiile prevăzute de lege deși, spune el, predarea sa către autoritățile române s-a făcut fără existența obligatorie a hotărârii judecătorești și a avizului ministrului justiției din Madagascar.
Așa cum am arătat într-un articol publicat în ”Focus Press” pe același subiect, la începutul acestui an, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut autorităților din Madagascar să își dea acordul ca Radu Mazăre să poată fi cercetat într-un dosar penal pentru abuz în serviciu. Ca răspuns la solicitare, Ministerul Justiției din Madagascar a precizat că Radu Mazăre ar trebui întors în Madagascar, întrucât procedura extrădării ar fi fost nelegală și că se dorește reluarea acestui proces de extrădare.
Mai departe, pe data de 25 mai a.c., Mazăre a chemat în judecată Ministerul Justiției, într-un dosar înregistrat la Tribunalul București, în care solicită, în baza Legii 544/ 2001 privind liberul acces la informații de interes public, să-i fie furnizate documentele în bazas cărora a fost adus în țară, dat fiind că, spune el, nu s-a respectat procedura legală a extrădării.
Avocata fostului primar al Constanței, Lizeta Haralambie, ne-a declarat în luna august, că instanțele din Republica Madagascar nu au fost investite, cu un dosar de extrădare. ”Nu a fost nici un proces, l-au adus cu forța”, ne-a precizat avocata fostului edil, în urmă cu două luni.
De reamintit că Radu Mazăre a fost adus în țară în luna mai a anului trecut, pentru a ispăși pedeapsa de nouă ani de detenție, potrivit sentinței penale din dosarul retrocedărilor ilegale.
Iată ce spune Radu Mazăre despre modul în care a fost adus în țară
”În 08.05.2019, am fost arestat în Republica Madagascar unde eram rezident și solicitant de azil politic Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite.
În 09.05.2019, în cauza ce a format obiect al dosarului nr. 2699/2/2019, Curtea de Apel București a stabilit că sunt întrunite condițiile legale în vederea solicitării extrădării subsemnatului, conform Legii nr. 302/2004 (legea română aplicabilă în materie), pentru executarea unei condamnări de 9 ani închisoare. În aceeași zi, în cauza ce a format obiect al dosarului nr. 4453/1/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit același lucru cu privire la punerea în executare a unui mandat de arestare preventivă.
Cererea de extrădare formulată de România, adresată Republicii Madagascar, s-a bazat atât pe Legea nr. 302/2004 (legea română), cât și pe Convenția ONU împotriva corupției.
Conform art. 105-114 din Legea nr. 027-2017 (legea malgașă în materie), extrădarea se acordă numai în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă, urmată de avizul obligatoriu al ministrului justiției.
Conform art. 71, raportat la art. 56-57, din Legea nr. 302/2004 (legea română în materie): „este considerată bază legală necesară și suficientă pentru predarea (preluarea) extrădatului un extras al hotărârii judecătorești rămasă definitivă prin care se dispune extrădarea”.
Predarea mea către polițiștii români s-a făcut la 19.05.2019, fără existența (obligatorie) a hotărârii judecătorești și a avizului ministrului justiției din Madagascar.
Documentele care au stat la baza predării-preluării mele au fost două autorizații ale Procurorului de pe lângă Tribunalul din Antananarivo și un ordin de extracție a mea din închisoarea malgașă în vederea predării (Autorizațiile și Ordinul de extracție).
Pus în fața unei asemenea situații de vădită încălcare a drepturilor mele – nerespectarea dreptului la apărare și acces la o instanța de judecată (acestea fiind drepturi fundamentale ale omului) – am invocat în fața judecătorilor români atât nelegalitatea proceduri în Madagascar, cât și nelegalitatea procedurii de preluare prin raportare la Legea nr. 302/2004 (legea română aplicabilă în materie). Față de cele invocate, instanțele române au arătat că nu sunt competente să se pronunțe asupra legalități procedurilor derulate într-un stat străin.
În urma acestor hotărâri, am inițiat un proces în Republica Madagascar, în cadrul căruia am solicitat să se constate nelegalitățile menționate mai sus și în care s-a statuat definitiv că procedura predării mele a fost ilegală, deoarece au fost încălcate flagrant dispozițiile legale aplicabile.
Prin sentința nr. 2625/07.09.2020, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță Antananarivo, rămasă definitivă la 09.10.2020, s-au constatat următoarele:
„(…) pentru respectarea principiului legalități este cazul să se constate toate aceste nelegalități și să se repună părțile în situația anterioară extrădării, chiar dacă domnul Mazăre Radu Ștefan va fi trimis pe teritoriul Republicii Madagascar“.
„(….) Declară cererile domnului Mazăre Radu Ștefan ca întemeiate”.
„Declară că a avut un viciu de procedură“.
Mai departe, instanța malgașă:
- a stabilit că a avut loc încălcarea art. 105 – 114 din Legea nr. 2017 – 027 din 29 ianuarie privind cooperarea internațională în materie penală;
- a constatat nelegalitatea actelor Parchetului Antananarivo în cauza dosarului nr. 4258-RP/19, respectiv din data de:
- 14 și 18 mai 2019 referitor la orice autorizații de deplasare a funcționarilor români în vederea extrădării sale către România;
- 19 mai 2019 referitor la ordinul de extragere, prin care Șefului Penitenciarului de la Casa Centrală Antanimora i s-a dat ordinul să mă extragă din instituția sus-numită, să pună să fiu condus la aeroportul Internațional Ivato Antananarivo și să mă predea oficialilor români (mandatul de depunere din 14 mai 2019)
În final, instanța malgașă a declarat că aceste acte sunt nule și neavenite, cu toate consecințele de drept, și a dispus repunerea mea în situația anterioară extrădării și, în considerarea celor de mai sus a hotărât:
„Republica Madagascar dispune și ordonă:
Către toți Executorii judecătorești solicitați să pună această sentință în executare.
Către toți Procurorii Generali și toți Procurorii Republicii de pe lângă Tribunalele de Primă Instanță să vegheze asupra acestei executări.
Către toți Procurorii Generali și toți Procurorii Republicii de pe lângă Tribunalele de Primă Instanță să vegheze asupra acestei executări.
Către toți Comandanții și Ofițeri Forței Publice să ofere ajutor atunci când li se solicită pe cale legală.
Drept pentru care, prezenta COPIE EXECUTORIE a fost (…) și eliberată domnului MAZARE Radu Stefan spre a-i servi drept titlu executoriu”.
La acest moment, ca urmare a hotărârii mai sus menționate, statul solicitat (Republica Madagascar) a statuat oficial și definitiv că nu m-a predat în mod legal nici pentru executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/10.01.2018, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, nici pentru executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 269/2017/07.02.2019, emis de Curtea de Apel București.
În această situație apare cu evidență faptul că la data începerii producerii efectelor sentinței nr. 2625/07.09.2020, a Tribunalului Antananarivo, detenția mea în România devine ilegală din două motive:
- S-a comis o fraudă la extrădare conform art. 77 din Legea nr. 302/2004 (legea română aplicabilă în materie), care dispune: „Predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontieră sau altă măsură de același fel este interzisă ori de câte ori ascunde voinţa de a se eluda regulile de extrădare”;
- La acest moment, se constată lipsa, cu efect retroactiv, a consimțământului statului solicitat pentru faptele care au dat loc predări încălcându-se principiul specialității, conform art. 74 din Legea nr. 302/2004 (legea română aplicabilă în materie), care prevede că: „Persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii ale libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”;
- Incidența principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis – anularea (desființarea) actelor inițiale atrage după sine desființarea actelor subsecvente, care s-au bazat pe primele.
Legalitatea detenției este un principiu de bază al dreptului, consfințit de art. 23 alin. (2) din Constituția României și de art. 5 parag. 1 lit. a) și parag. 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de Codul de procedură penală român sau Legea nr. 254/2013.
Totodată, Convenția ONU împotriva corupției, ratificată de ambele state (român și malgaș), la art. 44 alin. (8) prevede: “extrădarea este subordonată condițiilor prevăzute de dreptul intern al statului parte solicitat” (în speță, Republica Madagascar), iar la art. 14: „oricărei persoane i se garantează un tratament echitabil în toate stadiile procedurii”.
Având convingerea că instanțele române vor proceda la fel ca instanța malgașă și vor constata că regulile relative la cooperarea judiciară în materie penală au fost flagrant nesocotite, voi iniția în România toate demersurile judiciare necesare intrării în legalitate.
Dacă, finalmente, Republica Madagascar, prin sistemul său judiciar, a anulat actele ilegale și a dispus repunerea mea în situația anterioară am convingerea că instanțele românești vor lua act de hotărârea malgașă, vor constata nelegalitatea procedurii în baza căreia am fost predat, a prezenței mele în România, a detenției mele și vor restabili legalitatea, repunându-mă în situația anterioară.
Aștept să mi se acorde șansa unei proceduri corecte și legale în ceea ce privește predarea mea către România”.
Acesta este comunicatul fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, în legătură cu așa-zisa extrădare a sa, mesaj trimis în cursul acestei luni. Între timp, la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a aflat, joi, 29 octombrie, contestația în anulare, în apel, formulată împotriva sentinței din dosarul ”Retrocedărilor”, care i-a adus fostului primar pedeapsa de nouă ani de detenție.
Documentul din Madagascar poate fi consultat accesând următorul link:
Daniel ALBU
