După ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a afirmat, în exclusivitate pentru Digi 24, că România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, precizând că oricare dintre aliați poate cere activarea „în orice moment în care are nevoie de o coordonare”. Șefa diplomației române a declarat că decizia privind convocarea ambasadorului Rusiei la București reprezintă o măsură de protest a României, adăugând că acest gest a mai fost făcut și în alte ocazii.
„Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian. Ca de fiecare dată, aceste conversații, notele de protest, precum și măsurile luate sunt anunțate ulterior”, a transmis Oana Țoiu.
Întrebată ce înseamnă această formă de protest diplomatic, șefa diplomației române a explicat: „Claritate în fața tuturor partenerilor noștri internaționali față de protestul pe care România îl are față de Federația Rusă. Este inclusiv o măsură diplomatică de a clarifica acolo unde vedem noi responsabilitatea și acest lucru este important inclusiv în conversațiile pe care le vedem și le avem în interiorul NATO și cu partenerii internaționali pentru a crește capacitatea de descurajare și de apărare pe teritoriul României. Este foarte important că în primul rând ne îndeplinim propriile responsabilități, inclusiv dacă ne referim la NATO, acolo avem Articolul 3 care vorbește de propria noastră apărare, creșterea propriei capacități și acum asta a fost evident și dovedit, dar în continuare, până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile pe care le-a făcut armata în ultima vreme, este nevoie de sprijin aliat pe această durată tranzitorie și atunci este foarte important ca fiecare dintre partenerii noștri să vadă că nu avem o atitudine neclară față de Rusia”.
În ceea ce privește posibilitatea ca țara noastră să recurgă la activarea Articolului 4 din NATO, Oana Țoiu a afirmat: „România are această opțiune. De asemenea, Articolul 4, în momentul în care a fost invocat în primele atacuri pe care Rusia le-a avut în Crimeea, România a fost una dintre țările cheie în acest proces. De altfel, atunci ar fi fost bine ca întreaga comunitate internațională să fie mai atentă la perspectiva României, perspectiva Poloniei, perspectiva țărilor de pe flancul estic, dar acum suntem într-un moment în care această coordonare aliată se întâmplă continuu. NATO, așa cum știți, a avut ieri o poziție clară față de incidentele din România și continuăm, atât la nivel militar, cât și diplomatic, această coordonare cu aliații.
Oricare dintre aliați poate cere activare Articolului 4 în orice moment în care are nevoie de o coordonare cu aliații, diferită de cea pe care o face în mod constant. Evident că noi avem aceste discuții atât pe palierul militar, cât și diplomatic, zilnic în cadrul NATO. Ieri, NATO a avut o poziție oficială față de incidentele din România și față de angajamentul NATO de a crește capabilitățile de monitorizare și apărare și descurajare pe flancul estic, evident, desigur, și în România și în Marea Neagră. Marea Neagră, de altfel, este un subiect dedicat în interiorul NATO. Înainte de summitul NATO de la Ankara, ultima întâlnire oficială a aliaților a fost dedicată Mării Negre”.
În ceea ce privește posibilitatea ca statele membre ale Alianței Nord-Atlantice să trimită ajutoare suplimentare în România, șefa diplomației române a afirmat că, la începutul lunii iunie, Italia a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon cu o echipă de 180 de militari.
„Există o planificare militară făcută împreună cu SACEUR, cu comandantul suprem, care are aceste necesități nu doar puse pe masa aliaților, din perspectiva României, ci din perspectiva comună, pentru că vorbim de o apărare care are ca miză întreg spațiul aliat. Vă dau exemplul ultimei conversații cu Antonio Tajani, ministrul de externe și vicepremierul Italiei, de ieri. Italia a fost una dintre țările cu care am avut primele conversații, atât la palierul liderilor, cât și militar și diplomatic, după incidentul dronei de la Galați. Acest lucru se întâmpla la sfârșitul lunii mai, evident că se baza pe discuții militare care au avut loc mai multe luni de zile. Dar la începutul lunii iunie Italia a trimis patru avioane Eurofighter Typhoon cu o echipă de 180 de militari și aceia sunt în continuare alături de noi în poliția aeriană/
Cu ministrul de Externe al Marii Britanii, noul secretar de stat pentru externe al Marii Britanii au avut o discuție ieri de asemenea. După incidentele anterioare, au continuat contribuția în poliția aeriană, fac asta frecvent. Canada, de exemplu, care de asemenea sunt aliații noștri în interiorul NATO, când a venit ministra de externe a Canadei în România, în discuțiile noastre și în evenimente au fost prezenți și militarii pe care Canada îi are pe teritoriul nostru. Ei susțin securitatea maritimă și au o contribuție la securitatea de la Marea Neagră”.
Totodată, ministra de Externe a precizat că au existat mai multe reacții la incidentele cu drone din România, amintind de pozițiile NATO, cea a președintelui Consiliului European Antonio Costa și a Portugaliei. „Țările baltice, țările de pe flancul estic, de asemenea, au fost foarte clare în pozițiile de suport pentru România. Ungaria, de asemenea, a fost una dintre primele țări care a exprimat o poziție publică de sprijin pentru România și va continua să facă asta”.
Întrebată dacă SUA a reacționat în urma incidentelor cu drone, șefa diplomației române a precizat: „Avem o discuție frecventă, desigur, și cu aliații noștri din Statele Unite ale Americii. De fiecare dată s-a întâmplat asta. Vă reamintesc, după incidentele trecute, că avem în acest moment pe teritoriul României și inclus în sistemul de operare NATO radarul Merops”.
„Este important să menționăm că toate statele Uniunii Europene suntem state care avem prezență diplomatică în Rusia și Rusia are prezență diplomatică pe teritoriul nostru. Noi avem și o coordonare comună aici. Este important de menționat că, de asemenea, a fost convocat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană pentru a-i fi prezentate protestul comun al Uniunii Europene față de ultimele atacuri din Kiev, față de atacul consulatului onorific al Letoniei și desigur că și atacurile de la granița noastră, atacuri care au generat riscuri de securitate, iată, cu drone care au pătruns în spațiul nostru aerian și au pătruns ilegal în spațiul nostru aerian”, a mai spus șefa diplomației române.
A.C.
