La 40 de zile după Paște, credincioșii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. Data amintește de clipa în care Iisus Hristos S-a ridicat la cer înaintea apostolilor, la finalul perioadei petrecute pe pământ după Înviere. Pentru creștini, semnificația acestui praznic este legată de triumful asupra morții, de nădejdea mântuirii și de promisiunea vieții veșnice.
În tradiția populară, ziua mai este cunoscută sub numele de „Ispas”, denumire răspândită în mai multe zone ale țării.
Înălțarea Domnului, sărbătoarea care marchează încheierea ciclului pascal
„În primele veacuri ale creștinismului, Înălțarea Domnului nu era celebrată ca praznic de sine stătător, ci era inclusă în perioada pascală, care se desfășura între Paște și Rusalii. Pe măsură ce tradiția liturgică s-a consolidat, acest moment a fost separat de sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh și a primit o dată proprie de celebrare, la 40 de zile după Învierea lui Hristos, în conformitate cu mărturiile consemnate în Noul Testament.
În România, această zi are și o importantă încărcătură comemorativă. Prin hotărâri adoptate după 1990 și consacrate ulterior prin legislație, praznicul coincide cu Ziua Eroilor, dedicată cinstirii celor care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și apărarea țării. În acest context, manifestările religioase sunt însoțite de ceremonii de comemorare organizate la monumente, cimitire și locuri de onoare din întreaga țară.
Astfel, data de 21 mai reunește două dimensiuni esențiale pentru societatea românească: semnificația spirituală a ridicării la cer a Mântuitorului și omagierea celor care au făcut sacrificiul suprem pentru națiune”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu.
Momentul biblic care stă la baza sărbătorii Înălțării Domnului
„Potrivit relatărilor din Noul Testament, evenimentele care au precedat Înălțarea Domnului au avut loc în cele 40 de zile de după Înviere. În această perioadă, Iisus Hristos li S-a arătat în repetate rânduri apostolilor, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și le-a descoperit sensul misiunii pe care urmau să o împlinească. Tot atunci, ucenicii au trecut de la îndoială și teamă la convingerea deplină că Învățătorul lor a biruit moartea. La împlinirea celor 40 de zile, Mântuitorul i-a condus pe cei apropiați pe Muntele Măslinilor, în apropierea Betaniei.
Acolo le-a oferit ultimele îndemnuri, cerându-le să rămână în Ierusalim până la venirea Sfântului Duh, făgăduit de Dumnezeu Tatăl. Totodată, le-a încredințat misiunea de a răspândi mesajul Evangheliei în întreaga lume. După aceste învățături, Hristos Și-a ridicat mâinile pentru a-i binecuvânta, iar, în timp ce le vorbea, S-a înălțat la cer. Apostolii au privit cum un nor L-a acoperit și L-a ascuns dinaintea ochilor lor.
Conform textului biblic, doi îngeri le-au vestit atunci că El va reveni la sfârșitul veacurilor, în același fel în care fusese văzut urcând la cer. În urma acestui moment, ucenicii s-au întors la Ierusalim cu bucurie și nădejde, pregătindu-se pentru Cincizecime, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, cunoscută în tradiția creștină drept Rusalii”, a mai precizat Preotul
Ce semnificație au sărbătorile marcate cu cruce roșie în calendarul ortodox
„În calendarul ortodox, zilele însemnate cu cruce roșie ocupă un loc aparte, fiind dedicate celor mai importante evenimente din istoria mântuirii, precum și unor sfinți cu o însemnătate deosebită pentru viața Bisericii. Aceste momente sunt marcate prin slujbe speciale și prin participarea credincioșilor la Sfânta Liturghie.
Potrivit tradiției ortodoxe, simbolul crucii roșii indică o zi cu o profundă încărcătură spirituală, în care credincioșii sunt chemați la rugăciune, reculegere și reflecție asupra semnificației religioase a praznicului. De asemenea, aceste sărbători reprezintă prilejuri de întărire a legăturii cu Dumnezeu și de aprofundare a valorilor creștine. Mai mult decât simple momente comemorative, marile praznice constituie repere esențiale ale anului bisericesc, având un rol important în organizarea vieții liturgice și spirituale. Ele contribuie la păstrarea tradițiilor de credință și la consolidarea sentimentului de apartenență la comunitatea creștină”
Astfel, Înălțarea Domnului rămâne o sărbătoare cu profunde semnificații spirituale și culturale, în care credința religioasă se împletește firesc cu tradițiile populare ale satului românesc.
A.C.
